fbpx

1.JPG

Asistența socială are frumusețile ei și la propriu, și la figurat! Dacă ar fi organizat un concurs de miss (poate fi o potențială idee, de ce nu?!) în acest domeniu, Daniela Liță ar fi una dintre concurentele cu mari șanse de a obține marele premiu. Dar, dincolo de aspectul fizic plăcut, tânăra ascunde un suflet frumos și o puternică determinare de a-i ajuta pe cei din jur. Altfel, nu prea ai ce căuta în asistența socială.

Daniela Liță este, totodată, și un model pentru tinerii care simt că nu se află pe drumul corect. Ea a simțit că vrea mai mult, poate mai mult, așa că a îndrăznit, a riscat, dar a câștigat!

De la modelarea metalelor la cea a caracterelor

Și-a început activitatea în 2005 ca muncitor în prelucrarea metalelor prețioase. Însă timp de un an și-a dat seama că n-a întâlnit „piatra“ cea mult așteptată pe care s-o șlefuiască așa cum și-ar fi dorit. Și parcă nu valorile de acest gen erau cele pe care ar fi vrut să le modeleze o viață întreagă, motiv pentru care, în 2007, la vârsta de 23 de ani, s-a îndreptat către Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București. Aici, tot despre „șlefuire“ a învățat, dar nu a pietrelor prețioase, ci a valorilor umane. Și cine a spus că un om este mai ușor de modelat decât o piatră s-a înșelat amarnic… Și mai ales dacă „meșterul“ nu are talentul și „uneltele“ necesare modelării. Ceea ce în asistența socială s-ar traduce prin suflet, chemare către această profesie, cunoștință, răbdare și dorința de a „trata“ un pacient „social“.

„Din punctul meu de vedere, pentru a fi asistent social trebuie sa simți «chemarea». Altfel, nu cred că poți face anumite lucruri, zilnic, care să nu îți placă pentru care să nu fii făcut. Nu cred că ai putea rezista. Apoi, în practică, descoperi provocări în fiecare zi, peste care trebuie să treci, pe care trebuie să știi cum să le abordezi și să le «tratezi». Ca o analogie, asistentul social este asistentul medical care încearcă să vindece sau, cel puțin, să trateze «durerile sociale» ale beneficiarilor“.

Asistența socială, alegerea sufletului!

Ca orice tânăr la început de drum și, de altfel, ca aproape toți colegii din breasla ei, Daniela a ales asistența socială fără să știe prea multe despre ea. Auzise câte ceva despre domeniu și acele puține caracteristici pe care le-a aflat în primă instanță i-au trezit interesul și dorința de a urma această cale.

„Nu știam atât de multe despre atribuțiile asistentului social, dar am ales asistența socială deoarece consider că mă reprezintă. Îmi place să ajut, am credința că toți oamenii merită ajutați, indiferent de modul în care facem acest lucru și indiferent de atitudinea persoanei care necesită ajutorul. Când rezolv diferite cazuri, mă simt mulțumită pentru că am reușit să fac un bine și pentru că pot contribui la crearea stării de bine a celuilalt“, ne-a declarat Daniela Liță.

Bariera de care se lovesc toți din această meserie este necunoașterea activității asistentului social. Ce face el, care îi este menirea? Pentru mulți, asistența socială se rezumă la acele ajutoare financiare acordate de stat. Pentru alții, asistentul social se rezumă la acel om „rău“ care vine să ia copiii, lăsați de izbeliște și folosiți de către unii părinți doar ca o sursă de venit, și să-i ducă într-un mediu unde au șansă să se întâlnească, într-un sfârșit, cu copilăria.

„Din vorbele și atitudinea persoanelor cu care interacționăm direct, îmi dau seama că statutul de asistent social nu este foarte cunoscut în comunitate. Nu de puține ori, am întâlnit persoane care fac confuzie între asistentul social și asistentul personal sau maternal. Asistentul social este perceput ca un polițist social, deoarece, ca reprezentant al serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei, interacționăm direct cu persoanele și, deseori, când solicităm diferite acte necesare pentru rezolvarea cazului, întâlnim întrebarea: «dar de ce ma anchetați? Dar de ce îmi cereți documentul de identitate?»”.

Beneficiari buni vs beneficiari răi

Oamenii cu care lucrează Daniela sunt asemenea fiecăruia dintre noi: o surpriză, o provocare. Iar elementul de noutate este cel care nu te lasă niciodată să te plictisești în acest domeniu, să crezi că le-ai descoperit și le știi pe toate. Dimpotrivă, cu fiecare beneficiar sau „pacient social“, om pe care-l întâlnești, constați că ai în față o „carte“ cu un conținut nou, care-ți trezește interesul de a o termina de citit cu fiecare pagină pe care o parcurgi. Dar pentru a o înțelege, simți că ai nevoie de dicționare, de explicații suplimentare… Și nu trebuie să-ți fie rușine să ceri aceste detalii. Daniela a învățat asta și a înțeles că în asistența socială munca este una de echipă, una în care orgoliile nu-și au rostul, una în care scopul este, întotdeauna, același: vindecarea „pacientului social“.

În privința beneficiarilor, a distins două mari categorii:
a) cei care au ajuns să beneficieze de servicii sociale din cauza unor factori externi, independenți de voința lor.
b)cei care sunt dependenți de serviciile sociale și nu se motivează să încerce altceva.

Oricât de detașat ai porni la drum și oricât de mult ți-ai impune să nu te mai lași marcat de cazul pe care-l vei întâlni, în profesia asta este foarte dificil. Lucrezi cu oameni, lucrezi cu suflete…

„Cel mai mult mă impresionează persoanele vârstnice. Este foarte greu să vezi că persoane care în tinerețe au fost independente, acum nici măcar nu mai pot ridica mâna să mănânce. Este foarte impresionant să surprinzi privirea celui asistat, acea privire în care se citește tot ce nu mai poate fi rostit: neputința, durerea, resemnarea“, ne-a declarat frumoasa asistentă socială.

Nu-i înmoaie sufletul și nu este de acord cu ajutorul acordat de stat „puturoșilor“, cu cei care în locul unui program riguros de lucru, al banului câștigat prin muncă preferă plafonarea, lenea și banul statului… Vine sigur și fără efort. Este principala schimbare pe care Daniela, asemenea multora, chiar și a celor care nu sunt în domeniul asistenței sociale, o văd ca prioritară.

Fericirea alegerilor corecte!

Cu plusurile și minusurile ei, profesia de asistent social creează un soi de dependență, cea de a face bine. Iar când apar rezultatele, cu greu vei mai putea renunța la ea.

Daniela Liță se consideră un om norocos. Lucrează într-un domeniu care, pe zi ce trece, îi trezește un interes și mai mare, dar are și o viață de familie frumoasă.

Își încarcă bateriile citind, călătorind și îngrijind cei trei câini pe care-i are, dintre care doi sunt „adoptați“ din rândul maidanezilor. Și mai are o pasiune despre care nu vorbește, dar una care este vizibilă: grija pentru frumusețe. Un suflet bun completat de un chip frumos și îngrijit.


Acest articol este realizat în colaborare cu Dumitru Alexe, fost președinte al Sucursalei Prahova a Colegiului Național al Asistenților Sociali din Romania, care a derulat campanii de promovare a profesioniștilor din asistența socială.

Foto: arhiva personală Daniela Liță

1.JPG

2.JPG

3.JPG

4.JPG

5.JPG

6.JPG

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Liliana Maxim Minculescu, jurnalist „de modă veche“, și-a început activitatea în 2004, lucrând simultan în presa scrisă și TV.
A lucrat la Telegraful de Prahova și Alpha TV, a făcut parte și din echipa cotidianului Adevărul pentru ca, ulterior, să se axeze pe jurnalismul de televiziune, la Valea Prahovei TV și Ploiești TV. A scris, totodată, și pentru site-ul: promovamprahova.ro.
Pentru activitatea în presa locală și regională a fost nominalizata mai multor concursuri, gale, dar și premiată în anul 2014, în cadrul Galei MediaFEM, iar în 2018 la Gala Comunității Prahovene.
A ales Observatorulph.ro pentru că îi place să țină pasul cu vremurile, iar prezentul și viitorul jurnalistic sunt aici, în presa online.
De același autor

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
970.jpg