Conducerea RASP a reuşit, pe şest, să treacă prin Consilul Local Ploieşti majorarea bugetului pentru salubritate cu peste 30 de miliarde de lei vechi, din care 26 de miliarde vor ajunge în conturile firmei Rosal, controlată de deputatul Silviu Prigoană. Observatorulph.ro a făcut o analiză a documentului în care informaţiile sunt cel puţin contradictorii.
Astfel, dacă în perioada 15 decembrie 2009-31 martie 2010, fostul operator de salubritate a primit pentru curăţenia făcută pe străzile din Ploieşti 553.144 de lei, Rosal a primit, tot pentru 3 luni şi jumătate (1 aprilie-15 iulie 2010) de trei ori mai mult pentru acelaşi serviciu, adică 1.792.802 lei! Cum a putut RASP să aprobe noul program de curăţenie căi publice înainte să ştie cu cât şi dacă va fi rectificarea aprobată?
În timp ce directorul RASP, Răzvan Lungu, invocă iarba crescută din asfalt şi ploile care au adus noroiul din spaţiile verzi pe trotuare drept motive pentru majorarea bugetului pentru salubritate, viceprimarul Catalina Bozianu susţine că bugetul a fost rectificat pentru deszăpezire!? Chiar şi aşa, în anul financiar 2010, iarna durează doar o lună: de la 15 noiembrie când începe comandamentul de iarnă şi până la 15 decembrie când se încheie anul bugetar. Ce se întâmplă după această dată sunt alţi bani (bugetul pe 2011), altă distracţie. Aşadar, cine are dreptate, Bozianu sau Lungu?
La deszăpezirea de anul trecut, cea mai costisitoare lună a fost ianuarie 2010 unde RASP a cheltuit 1,188,421.38 lei, fără TVA, potrivit notei de fundamentare. La aceleaşi suprafeţe şi precipitaţii, pe baza tarifelor cu care a câştigat negocierea directă, ar trebui să câştige 48.864 lei, fără TVA. Adică doar 4 % din ce s-a cheltuit anul trecut. Şi atunci de unde nevoia de rectificare pentru lunile de iarnă?
Acelaşi director al RASP, Răzvan Lungu, admite că Rosal a făcut un serviciu de calitate minimă şi că străzile sunt într-o stare de nesalubrizare: “Precizăm că programul actual de salubrizare este un program la limita minimă a cantităţii şi calităţii serviciului”. De ce lucrările au fost confirmate doar pe hârtie, implicit plătite, nu şi pe teren?