Pe data de 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, se sărbătorește la români Sfântul Ștefan, cunoscut ca fiind primul martir al Bisericii. Astăzi se serbează toți cei care poartă numele de Ștefan și derivatele acestuia. Potrivit datele din 2020 de la Ministerul Afacerilor Interne, numele Sfântului Ştefan era purtat de aproximativ 422.000 de români, dintre care: 305.000 sunt bărbaţi; 117.000 femei.
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ștefan
Aproximativ 400.000 de români poartă numele de Ștefan sau Ștefania. La noi, formele cele mai întâlnite ale numelui sunt Ștefan și Ștefana/ Ștefania, diminutivate: Fane, Fănel, Fănica, Făniță, Fană, Fănica, iar uneori – sub influența străină – Fanny. Destul de des se folosesc și diminutivele Ștefănel, Ștefănuț sau Ștefăniță, mai rar Ștef(i). Mai recent a apărut și forma feminină Ștefanela (în trecut era folosit Ștefanida – numele unei mucenițe trecute în calendar).
Românii au un cult deosebit pentru Sfântul Ștefan. Numeroase biserici au ca hram sărbătoarea Sfântului Ștefan, iar creștinii poartă în număr mare acest nume.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ștefan
În această zi se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere care poartă numele mucenicului Ştefan.
Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
