Piața românească de carburanți este zguduită de vânzarea activelor Lukoil din România. Gigantul rus a anunțat că se retrage de pe piața românească după ce SUA au impus sancțiuni acestei companii energetice. Ce înseamnă acest lucru pentru România? O problemă majoră având în vedere că Lukoil deține o poziție foarte importantă în economia României, fiind companie de top pe piața carburanților, deci pilon industrial esențial din punct de vedere economic. Statul ia în calcul preluarea activelor Lukoil. Ce presupune acest lucru și cât este de fezabil?
Pentru a încerca să explice posibilele viitoare scenarii, Observatorul Prahovean i-a contactat pe prof. ing. Stănică Ezeanu, în calitate de specialist tehnic pe rafinării și petrol, și pe ec. Stelian Muscalu, în calitate de specialist și analist economic.
Care este, în prezent, situația Lukoil în România
Pe piața românească Lukoil are două active majore: rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești și peste 300 de stații de carburant la nivel național. Închiderea acestora ar genera un haos în economia României.
La nivel național, România are patru rafinării: Petrotel-Lukoil, la Ploiești, Petrom, la Brazi, Vega, la Ploiești și Petromidia, la Năvodari. Dintre acestea, Vega rafinează bitum, aceasta nefiind implicată însă în producția de carburanți.
Acest lucru înseamnă că, practic, Lukoil deține o treime din rafinarea petrolului de pe teritoriul țării noastre. Dacă Petrotel Lukoil se va închide pur și simplu, și nu va mai livra carburanți în piață, atunci presiunea aprovizionării s-ar muta pe celelalte două rafinării și pe importuri masive. În acest context ar crește exponențial prețurile de comercializare a carburanților.
Ce spune economistul, Stelian Muscalu: „Preluarea Lukoil de către stat ar fi un dezastru! Posibilitatea aceasta trebuie exclusă!”
Din punct de vedere economic, analistul și jurnalistul Stelian Muscalu consideră că preluarea activelor Lukoil de către statul român ar fi „un dezastru”.
„Trebuie să ne gândim puțin cine ar putea să conducă o astfel de operațiune, extrem de complicată pentru că este extrem de complexă. (…) Nu avem oameni pregătiţi să conducă o astfel de operaţiune. România nu este pregătită în acest moment (să desfășoare operațiunile de preluare a rafinăriei Lukoil – n.r.)”, a declarat analistul financiar pentru Observatorul Prahovean.
Acesta spune că, în momentul de față, și datoria pe care România o are nu îi permite achiziționarea Lukoil. „Datoria pe care o are România este imensă, ceea ce nu prea îi mai permite să facă investiții”, spune Stelian Muscalu. El consideră că o investiție în Lukoil nu ar fi nici eficientă din punct de vedere economic mai ales pentru că rafinăria trebuie retehnologizată. „(…) ca să o retehnologizezi (rafinăria – n.r.), habar nu am ce înseamnă din punct de vedere tehnic. Dar, financiar, cred că este mai ușor să construiești o nouă rafinărie”, spune analistul.
„Deci, în acest moment, în opinia mea, România nici nu are de ce să se uite spre zona Lukoil. Nu avem nici pregătirea și, cred eu, nu este nici oportunitatea care să ne avantajeze, să preluăm acum activele Lukoil în România. (…) În opinia mea, Lukoil trebuie să rămână în mediul privat, trebuie să fie foarte atenți la cei care cumpără, oricum sunt o grămadă de filtre, ca să nu fie cumva tot un paravan al Kremlinului…
Este exclusă achiziția! Nici nu avem bani, nici profesioniști, nu suntem pregătiți sub nicio formă să facem o astfel de tranzacție, noi, ca țară”, a concluzionat economistul.
Ce spune specialistul, Stănică Ezeanu: „Din punctul meu de vedere, ca specialist, cel mai bun lucru ar fi să o preia statul român”
Profesorul Stănică Ezeanu este unul dintre cei mai mari specialiști pe care România îi are în materie de ingineria petrolului și rafinăriilor. Părerea lui este că statul român ar trebui să preia Lukoil pentru că, în momentul de față, România nu își permite o criză ca cea în care s-ar afla dacă activitatea Petrotel-Lukoil s-ar opri pe teritoriul țării.
„Aceasta este o problemă pe care statul român trebuie să o rezolve neapărat, pentru că nu-și poate permite să scoată 5.000 de oameni în șomaj. Șocul financiar ar fi, probabil, mai mare decât să ia rafinăria. Cred că cea mai bună decizie ar fi să o preia (rafinăria Lukoil – n.r.).
Din punct de vedere tehnic, rafinăria Lukoil este o rafinărie funcțională, care are instalații care produc produse de calitate, premium. (…) Este o rafinărie modernă, are tot ce-i trebuie ca să producă combustibili de calitate. Are sistem de distribuție, cu depozite și cu stații de distribuție în toată țara ba chiar și în Republica Moldova. Republica Moldova trăiește din combustibilul de la Lukoilul din România”, a declarat, pentru Observatorul Prahovean, prof. ing. Stănică Ezeanu, cercetător, doctor în inginerie chimică, cu studii în Belgia, Franța și Spania și, în prezent, profesor în cadrul Universității de Petrol și Gaze Ploiești.
Citește și: Guvernul se pregătește să preia rafinăria Lukoil Ploiești și peste 300 de stații de carburanți
„Din punctul meu de vedere, ca specialist, cel mai bun lucru ar fi să o preia statul român. (…) Am auzit discuții în spațiul public cum că nu am avea specialiști. Este fals! Rafinăria și în momentul de față este condusă de specialiști români (…)”, spune Stănică Ezeanu. El mai precizează faptul că, în momentul de față, administrarea financiară a rafinăriei este cu personal rusesc.
„S-a pus problema, la un moment dat, că nu o putem prelua pentru că nu are cine să o facă funcțională. Este cea mai mare aberație! An de an, la universitatea de aici (Universitatea de Petrol și Gaze (UPG) Ploiești – n.r.), dăm 50 de ingineri specialiști la fiecare promoție. (…) Avem zeci de mii de specialiști în toată lumea. Nu ne plângem de ingineri la Lukoil, care sunt foarte buni…”, argumentează profesorul Ezeanu.
De asemenea, acesta a mai precizat că instalațiile rafinăriei sunt funcționale, contrar altor zvonuri din piață.
Țițeiul românesc este unul de o calitate foarte ridicată
„Singura problemă care ar fi pentru ca această rafinărie să lucreze în continuare, este să-i aduci țiței, pentru că s-a tăiat sursa de țiței din Rusia. Și atunci, statul român trebuie să găsească surse de țiței… și pe piață sunt surse de țiței, din Egipt, din Libia, din Iran, etc. Evident, astea se plătesc, se cumpără…”, spune specialistul.
„Cu un management corect, oricât ar costa țițeiul, cu costul produselor s-ar scoate prețul țițeiului și profitul, pentru că așa este normal, ca rafinăria să aibă profit”, completează acesta.
El mai aduce aminte și de țițeiul românesc care, în momentul de față, este exploatat de o altă rafinărie. Rafinăria respectivă o parte îl prelucrează și, o altă parte, o vinde pe piețele externe. Ceea ce această rafinărie vinde, ar putea fi cumpărat și prelucrat la Lukoil, este părerea profesorului Ezeanu.
Profesorul Ezeanu afirmă faptul că țițeiul românesc, de Videle, de Brăia, din Câmpia Română, este un țiței de extrem de bună calitate, cu un conținut foarte mic de sulf, lucru care îl face să fie foarte bine cotat pe piețele internaționale.
„Lukoil-ul (rafinăria – n.r.), de când a fost construit, a fost proiectat pentru țiței românesc, de Videle, de Argeș, de Prahova, etc. Înainte să fie închis avea un bloc de ulei. Făceam ulei de mașină, ulei lubrifiant. Uleiul de mașină se face doar din țiței fără sulf. La acel moment, era singura rafinărie din România care producea ulei auto, ulei lubrifiant, nu numai pentru mașini ci pentru toate tipurile de motoare.”
Demontarea mitului că Petrotel Lukoil nu poate procesa decât țiței bogat în sulf
„Petrotel Lukoil a fost făcut, inițial, pentru țiței fără sulf, românesc. El a avut o instalație, unde intră țițeiul prima dată și unde dispare și sulful, Distilare Atmosferică și în Vid – DAV1, pe țiței fără sulf.
DAV2 a fost o extindere ulterioară a rafinăriei, făcută prin anii 50-60, când statul comunist începea să producă din ce în ce mai mult, avea nevoie de produse pe piață. S-a făcut DAV2, tot pe țiței fără sulf.
Au venit apoi anii 70, când țițeiul fără sulf a început să se împuțineze și să devină insuficient. Și atunci, s-a făcut o a treia instalație, DAV3, care este actuala instalație a rafinăriei, și care este pe țiței cu conținut mare de sulf. Nu conta proveniența țițeiului…”, face o scurtă trecere în revistă a istoriei rafinăriei Petrotel-Lukoil, specialistul UPG Ploiești, explicând exact ce fel de țiței poate prelucra rafinăria.
În consecință, la momentul de față, este foarte adevărat că instalația DAV3 este proiectată pentru țiței bogat în sulf (coroziv), aceasta fiind prima instalație care primește țițeiul atunci când acesta intră în rafinărie.
Citește și: Preluarea rafinăriei Petrotel Lukoil de către statul român. Reacția parlamentarilor prahoveni
„Da, este adevărat că actuala instalație este făcută pentru țiței coroziv, cu mult sulf, dar acesta nu este un lucru rău, este un lucru foarte bun”, afirmă profesorul Stănică Ezeanu. Și tot el își argumentează afirmația.
„Țițeiul fără sulf nu că îi face ceva rău instalației! Este păcat să-l bag în instalația aia, dar dacă n-am unde să-l bag în altă parte, îl bag acolo”, spune el.
Concluzia specialistului este că nu este o problemă dacă introduci țiței nesulfuros într-o instalație proiectată pentru țiței sulfuros. Problema ar fi doar învers: dacă într-o instalație proiectată pentru țiței cu conținut redus de sulf s-ar introduce țiței sulfuros. Motivul este că țițeiul sulfuros este foarte coroziv și ataca instalațiile și țevile. Invers nu este nicio problemă.
În prezent, puține țări au țiței fără sulf. Și noi mai avem țiței fără sulf, dar acesta se vinde foarte puțin și foarte scump. „În cantități mari, la nivel mondial, avem țiței sulfuros. Toate rafinăriile de la noi din țară și-au făcut instalații pe țiței sulfuros”, explică profesorul Ezeanu.
Rafinăria Lukoil de la Ploiești poate folosi orice tip de țiței
În prezent, potrivit celor declarate de profesorul Stănică Ezeanu, Rafinăria Lukoil de la Ploiești este capabilă să prelucreze orice tip de țiței. „De la cel foarte bun, fără sulf, la cel foarte rău, cu mult sulf”, concluzionează expertul.
„Sper din suflet să rezolvăm această problemă a noastră, a prahovenilor, pentru că ne este tare frică, ca de fiecare dată, să alegem cea mai proastă cale”, spune profesorul cu teamă.
Profesorul Stănică Ezeanu este unul dintre cei mai mari specialiști pe care România îi are în materie de ingineria petrolului și rafinăriilor. Părerea lui este că statul român ar trebui să preia Lukoil pentru că, în moemntul de față, România nu își permite o criză ca cea în care s-ar afla dacă activitatea Petrotel-Lukoil s-ar opri pe teritoriul țării.
