În contextul rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care clasează pe primul loc un candidat cu discurs pro-rus și neolegionar, (candidat necunoscut de mai nimeni până acum câteva zile, dar care a reușit să adune peste 2 milioane de voturi) și al faptului că acest cuvânt, legionar, a fost cel mai căutat pe DEX online în noaptea alegerilor prezidențiale, observatorulph.ro a stat de vorbă cu profesorul de istorie Cristian Bunea, cadrul didactic la C.N. „Nicolae Grigorescu” din Câmpina. Am vrut să aflăm de la o persoană avizată ce a fost exact Mișcarea Legionară, cunoscută și sub numele de Garda de Fier, una dintre cele mai controversate organizații politice din istoria României interbelice.
„Mișcarea Legionară a însemnat o mișcare de masă pornită de jos, din societate, în anii ’20. A fost o mișcare antisistem, anticomunistă și antisemită. Adepții ei au fost oameni care s-au dedat la violențe și asasinate care au îngrozit, totul în numele unei gândiri bolnave. Legionarul care ucidea era glorificat, era o așa zisă cinste pentru el să fie în echipa morții”, povestește profesorul Cristian Bunea.
Cum a apărut Mișcarea Legionară?
Legiunea Arhanghelul Mihail, numită și Mișcarea Legionară, cu orientare național-fascistă, cu caracter mistic-religios, antisemit și antidemocratic, a fost înființată în România interbelică, în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu. Asta în urma rupturii dintre acesta și profesorul său A.C. Cuza, cel care a creat o mișcare antisemită numită Liga Apărării Național Creștine, în cadrul căreia a promovat scoaterea evreilor din viața politică, economică și culturală a României. Un om cu clare tendințe antisemite și extremist.
„Același A.C. Cuza care a susținut impunerea clauzei numărului. Ce însemna asta? Cât procent de evrei avem, tot atâția să fie primiți în instituțiile publice. Iar pe vremea aceea aveam 4%. Acest A.C. Cuza a atras în jurul lui foarte mulți tineri studenți, care, într-un timp scurt, au adoptat o atitudine profund antievreiască. Practic, evreii, pentru ei, erau vinovați de toate relele, iar democrația distrugea popoprul român”, mai spune profesorul de istorie Cristian Bunea.
„Legionarii au promovat antisemitsimul, misticismul și au proclamat teoria purificării prin moarte”
„În închisoarea de la Văcărești, unde a ajuns din cauza multiplelor acte de violență, Zelea Codreanu a pus bazele Legiunii Arhangelul Mihail. Tot atunci se creează organizația pentru tineri Frăția de Cruce, o organizație a tinerimii române din întreaga țară, având ca scop suprem de a crea buni ostaşi României de mâine. În 1930, Codreanu a înființat o aripă militară a Legiunii, pe care a numit-o Garda de Fier. Denumirea aceasta a ajuns să fie aplicata întregii organizații. Pe măsură ce și-a definit forma de manifestare, Garda a ajuns să semene cu fascismul Italian și nazismul german, prezentând o pronunțată manifestare publică antidemocratică și antisemită. Principala arma politică a Gărzii de Fier a fost teroarea. Organizația este cea care a susținut teza agresiunii rabinice împotriva creștinilor. Ce însemna asta?
În fantasmele lor, legionarii s-au dedat la acte de violență împotriva intelectualilor și a tuturor care susțineau regimul democratic. Credeau că societatea de după război e bolnavă fiindcă e construită de bătrâni, care erau, de altfel, întemeietorii României Mari. Legionarii au promovat antisemitsimul, misticismul și au proclamat teoria purificării prin moarte.Cel care ucidea, așa cum spuneau ei, „un dușman”, „un trădător” era glorificat, era o cinste pentru acela să fie în echipa morții”, mai spune Cristian Bunea.
Mișcarea legionară, sau „Cămășile Verzi” a fost implicată în asasinate politice, printre care al premierului I.G. Duca în anul 1933 și al istoricului Nicolae Iorga în 1940
În decembrie 1933, prim-ministrul liberal I.G. Duca a fost ucis de un grup de legionari, pe peronul gării din Sinaia. Asasinatul a fost comis după ce Duca a decis să interzică Garda de Fier, considerată o organizație extremistă. Cu toate acestea, actul de violență politică a consolidat imaginea legionarilor ca grupare radicală. Aceeași „echipă a morții” l-a asasinat, în 1940, în pădurea Snagov, de langă Bucureşti, pe Virgil Madgearu, fost ministru Naţional-Țărănist, economist, sociolog şi om politic român.
Pe 26 noiembrie, în 1940, are loc ceea ce a rămas în istorie ca fiind masacrul de la Jilava
În închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de foşti demnitari ai regimului carlist şi participanţi la represiunile antilegionare. Printre ei s-au numărat Gh. Argeşeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, și Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie. Execuția a venit fiindcă , în mintea legionarilor, cele 64 de persoane erau responsabile de asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu şi altor membri ai mişcării legionare.
Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, un personaj deopotrivă faimos și controversat al perioadei interbelice a fost ucis la vârsta de 39 de ani. Liderul legionar se afla la apogeul puterii politice iar cel care a dat ordinul asasinatului ar fi fost chiar regele Carol al II-lea.
„Tinerii să își dezvolte spiritul de discernământ și să învețe să își caute informațiile în cărți, nu pe rețele de socializare”
„Este o filă neagră din istoria noastră pe care, cred, eu, toată lumea ar trebui să o cunoască, mai ales tinerii. Ceea ce s-a întâmplat la noi duminica trecută, faptul că atât de mulți oameni cred în extrema dreaptă arată un singur lucru: o criză profundă a societății, o stare de nemulțumire greu de stăpânit, dar și o lipsă uriașă de informare.
E frapantă asemănarea între ce a fost atunci și ce s-ar putea întâmpla acum. Tinerii să se ferească, să își dezvolte spiritul de discernământ și să învețe să își caute informațiile în cărți, nu pe rețele de socializare. Fiindcă, așa cum spunea și Nicolae Iorga: Un popor care nu-și cunoaște trecutul e condamnat să-l repete”.
Cum ți se pare subiectul?
Articolul asta îmi place, e actual, bine informat, felicitări autorului!