Pe 10 septembrie se împlinesc 152 de ani de la moartea lui Avram Iancu, una dintre figurile tragice ale Apusenilor. A fost revoluționar, luptător pentru drepturile românilor și personaj de frunte în zonă, dar a murit singur, pe prispa unei case, trist și abandonat.
Cunoscut și sub numele de „Crăișorul Munților” este considerat una dintre figurile centrale ale luptei pentru drepturile românilor din Transilvania, dar povestea sa eroică dar și tragică, poate fi subiect de film.
A murit supărat, într-o stare de nerecunoscut, iar cheltuielile de înmormântare au fost plătite de doi anonimi misterioși, despre care nu se știu prea multe nici astăzi.
Avram Iancu s-a născut la 1824 la Vidra de Sus și a murit la 48 de ani, în data de 10 septembrie 1872, la Baia de Criș, Hunedoara.
A fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol extrem de important în Revoluția de la 1848 din Transilvania.
A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.
10 septembrie -evenimente și personalități
1868 – A început construirea Gării de Nord din Bucuresti, inaugurată pe 13 septembrie 1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României.
Ea a fost concepută în formă de U, formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite.
1870 – Scriitorul şi istoricul român Alexandru Odobescu a fost ales membru Societatii Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.
1872 – A murit la Baia de Criș, în Munții Apuseni, Avram Iancu („Crăişorul Munţilor”), conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania. A fost un avocat transilvănean român , care a jucat un rol important în Revolutia de la 1848 din Transilvania.
1898 – A fost asasinată împarateasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, sotia lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de „Sissi”.
1919 – Puterile aliate au semnat, la Saint Germain, Tratatul de pace cu Austria, prin care se recunoaște, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România.
1923 – A avut loc primul zbor de noapte internaţional din lume, pe ruta Belgrad-Bucureşti, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigaţie aeriană.
1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta româncă Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1981- „Guernica”, una dintre cele mai faimoase lucrări ale pictorului spaniol Pablo Picasso, realizată în 1937 ca un protest antirăzboi, a fost returnată Spaniei dupa 40 de ani de „exil”. Autorul a cedat pictura Muzeului de Artă Modernă din New York care a înapoiat-o Spaniei abia dupa ce democrația a fost reinstaurată în țară, așa cum a cerut chiar autorul.
1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din ţară, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt şi El Greco.
2000 – Moare Dem Rădulescu, actor român de comedie, teatru, film și televiziune, profesor universitar.
2008 – O dată care contează nu doar pentru fizicieni, ci pentru întreaga populație a planetei. Pe 10 septembrie începe cel mai mare experiment al lumii pentru căutarea „particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particulă încă nedescoperită – prezisă de teoria fizicii particulelor.
Este o zi istorică în care Large Hadron Collider (LHC) este pus în funcțiune, la granița dintre Franța și Elveția – la CERN – organizația europeană de cercetare nucleară. Cu ajutorul uriașei mașinării, oamenii de știință vor explora cele mai mici particule existente în Univers pentru a afla lucruri noi despre materie și nașterea sa.
