Proiectul de lege aprobat de Guvern pune în acord cu dispozițiile Constituției prevederile legale declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale care vizează Codul penal, precum și dispoziții din legi speciale în materie penală și execuțional penală.
Proiectul de lege aprobat de Guvern pune în acord cu dispozițiile Constituției prevederile legale declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale care privesc Codul de procedură penală, precum și organizarea și funcționarea parchetelor specializate.
În acest sens, sunt prevăzute, printre altele, modificări și completări ale Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Pentru asigurarea coerenței, stabilității și previzibilități legii, Guvernul propune armonizarea Codului de procedură penală cu cele 36 de decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la acest act normativ.
Armonizările legislative au în vedere decizia CCR referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și pe cea referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Proiectul de lege prevede abrogarea alin. (5) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. Astfel, este eliminată prevederea referitoare la posibilitatea ca procurorul din cadrul Direcției Naţionale Anticorupție să continue efectuarea urmăririi penale şi într-o cauză disjunsă, atunci când obiectul cauzei disjunse nu se încadrează în sfera de aplicare a prevederilor art. 3 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.
Totodată, se elimină dispoziția privind posibilitatea ca procurorul din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să continue efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă, chiar dacă, potrivit regulilor generale aplicabile, competenţa soluţionării acesteia ar reveni altui organ de urmărire penală.
În acest sens, este abrogat alin. (3) al art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016.
Actul normativ include, de asemenea, dispoziții tranzitorii privind aplicarea unora dintre soluțiile legislative nou introduse și unele situații aflate în desfășurare la momentul publicării unor decizii ale Curții Constituționale ori, după caz, survenite între acest moment și data intrării în vigoare a prezentei legi.
Sunt prevăzute modificări și completări ale Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, precum și completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Pentru armonizarea celor 8 decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la Codul penal, sunt propuse modificări și completări în special cu privire la condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate, modalitatea de calcul a pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni în timpul minorității și a alteia după majorat, îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere și prelevarea mostrelor biologice în cazul conducerii unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Proiectul de lege aprobat de Guvern are în vedere decizia Curții Constituționale referitoare la Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată și pe cea referitoare la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Prin proiect, sunt aduse modificări și completări Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor.
Sunt vizate atât sfera persoanelor care pot beneficia de reducerea limitelor prevăzute de lege în cazul în care înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni, cât și sfera infracțiunilor care fac obiectul denunțului.
Actul normativ prevede, totodată, și completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în ceea ce privește modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 4 din Codul penal (legea penală de dezincriminare) care să includă deciziile Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare, precum și deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii prin care o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de aceasta.
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este modificată și completată, în sensul uniformizării regimului juridic, cu luarea în considerare a diferențelor specifice inerente, a acordării dreptului la vizită intimă atât persoanelor aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, cât și persoanelor aflate în executarea măsurii arestării preventive.
Totodată, este prevăzută o dispoziție cu caracter interpretativ care să alinieze înțelesul sintagmei „îndeplinește în mod defectuos”, din cadrul art. 246 și 248 din Codul penal din 1968 la noul conținut al art. 297 alin. (1) și art. 298 din Codul penal în vigoare.