Ne vedem la următoarea tragedie! Vă pup pe spor!

Într-o țară deja antagonizată de temele din criza sanitară, orice temă suplimentară devine motiv de ceartă vehementă. Cam asta se întâmplă în cazul celor care cer sporuri, deși instituțiile în care activează au grave probleme în exercitarea atribuțiunilor.

Ministerul Sănătății și MAIul sunt cele două vizate de discuțiile aprinse din societate. Nu este o vină colectivă în niciuna dintre situații și tocmai de aceea nu e bine să se arunce anatema asupra tuturor din sistem.

Să le luăm pe rând, cu argumente pro și contra, care sperăm să scoată dezbaterile din zona contontentă și să le aducă în cea din care să ne alegem cu ceva, respectiv cu acele schimbări atât de necesare.

Ministerul Sănătății. Deși personalul medical beneficiază acum de venituri mai mult decât decente, populația reproșează atât calitatea actului medical cât și condițiile din spitale. Au mai apărut și bonificații pentru ”cei din linia întâi”, așa că populația este îndreptățită să comenteze: ”Vreți bani, dar ne mor cei dragi în spitalele în care au venit să fie salvați. Mor arși, mor infectați cu cele mai periculoase bacterii intraspitalicești, mor pentru că sunt ignorați. Mor oameni…”

Este drept că aici vorbim despre un cumul de factori, parte dintre ei ținând de elemente din rândul personalului medical, însă ce mai mare parte a necazului general vine din problema administrativă, una gestionată politic dezastruos. Nu există criterii de competență, ci de decizie politică. Au fost puși oameni ca să se scoată bani dintr-un sistem și așa subfinanțat. Cu ce a mai rămas doar se peticește. Așa se face că avem spitale vechi și infecte, personal insuficient, consumabile lipsă, bolnavi care își cumpără singuri nu doar medicamentele, ci și acel minim necesar pentru care contribuie lunar la CAS și CASS. Dacă mai dau și o șpagă prin spital, imaginea este completă. Sunt îndreptățiți să se exprime vehement? Sunt…

Au fost puține vocile din sistem care au avut curajul să se ridice, să protesteze, iar cei mai mulți dintre inerții sistemului se miră acum de ce populația îi întreabă pentru ce luați banii, pentru ce vorbiți despre sporuri. Le meritați?

Ministerul Administrației și Internelor. Aici problema este diferită, dar la fel de gravă, prin prisma faptului că vorbim tot despre pierderi de vieți omenești. De ce sunt iritați românii? Păi tocmai asistă la proteste ale oamenilor din sistem, care cer sporuri. La grămadă protestează, la grămadă sunt luați în colimator de către cei nemulțumiți. Deja nu se mai face diferența… care-i polițistul care își face treaba, pentru că sunt foarte mulți care chiar și-o fac, care-i bezmeticul care se sucește 5 ore sub un balcon, fără să ia o decizie, fără să aibă un coordonator, nu un inept la comandă, fără să fie capabil să facă ceva, astfel încât să nu moară doi amărâți nevinovați.

În urmă cu o zi, urmare a unor știri despre tragedia de la Onești, un polițist mi-a spus că e ușor din spatele unei tastaturi, ca jurnalist sau ca cititor care simte nevoia să exprime o opinie, o frustrare justificată. Nu-i ușor deloc! Dacă să asiști la cum mor oameni, pe care sistemul este incapabil să îi salveze, fapt recunoscut oficial chiar ieri de către MAI, în condițiile în care lunar plătești taxe și impozite, dacă mai și auzi că se doresc sporuri, tocmai în acest context, atunci ai tot dreptul să te exprimi. Până la urmă, mi se pare justificat și de bun simț să întrebi pe ce naiba se duc banii tăi.

Să mai zic și despre pompieri, tot MAI? Bieții băieți cu furtune nu au nicio vină. Au însă șefii lor, poate și Măria Sa Arafatul, care ar trebui să le explice românilor cum se face că din dotare lipsesc saltelele pneumatice sau plasele de siguranță, că doar domniile lor organizează sistemul de urgențe și fac achizițiile. Cât despre scări, câte 3-5/județ. A căzut o femeie și a murit, în tentativa de a se salva. Oamenii din sistem mișunau neputincioși pe lângă bloc. Dacă aveau ce le trebuia, femeia era salvată. Nu se întâmplă în fiecare zi să cadă câte un contribuabil, dar atunci când se întâmplă sistemul trebuie să fie acolo și să-l ajute, de toți banii încasați lunar. Ceva neclar?

Generalizarea nu e bună, dar în cazul de față are o justificare. Dacă polițiștii sunt supărați pentru că sunt criticați în bloc, nu la fel de supărați sunt când solicită sporuri în bloc. Dacă în privința banilor, aceștia se dau pe caste, atunci și răspunderea e greu de plasat pe sectoare. Chiar îmi pare rău de cei care își fac treaba. Puțini au curajul să vorbească, poate cel mai vizibil fiind Marian Godină. A ajuns să fie ”linșat” de colegii de breaslă, însă acum au ajuns la vorba lui. La polul opus, sindicatele din domeniile cu probleme nu par să aibă vreo străbatere, să iasă la proteste pentru a solicitate echipamente, antrenamente, trageri (nu doar 3-4/an).

În concluzie: sporuri colective… ponoase colective. Păcat… Glumind amar, deși contextul era grotesc, cineva scrisese un comentariu la una dintre știrile despre aceste tragedii: ”propun să li se dea spor de mișunat la locul faptei. Nu-i ușor să te învârți vreo 5 ore în frig, pentru ca apoi să ai asemenea rezultate…”

A trecut ”Colectivul” și nu avem secții pentru marii arși, a trecut tragedia de la Giulești și s-a repetat la Piatra Neamț și la Matei Balș. A trecut nenorocirea din Caracal, când la câteva zile țopăiau penibil peste niște garduri, într-o acțiune tardivă, de dragul spectacolului de imagine. Vor trece și tragediile din Constanța și Onești. Saltele ioc, trăgători de elită ioc, negociatori ioc, șefi cu ”oaie”, care să-și asume…ioc.

Hai, ne vedem la următoarea tragedie! Vă pup pe spor!

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău