Misterele Revoluţiei din ”89 de la Ploieşti (II)

Revolutionarii-au-pus-pe-fuga-militarii-care-pazeau-casa-alba

Revolutionarii-au-pus-pe-fuga-militarii-care-pazeau-casa-albaObservatorulph.ro continuă serialul dedicat revoluţiei din 1989 de la Ploieşti, aşa cum au fost văzute evenimentele de către revoluţionarul Daniel Perju. La scurt timp după apariția primelor mesaje anticomuniste pe zidurile unor clădiri din oraș, mediatizarea evenimentelor sângeroase de la Timișoara a stârnit revolte în rândul muncitorilor din întreprinderile ploieștene care au început să protesteze împotriva regimului. Prima manifestație de amploare a clasei muncitoare din Ploiești a pornit de la Uzina 1 Mai.

Starea de tensiune se amplifică în Ploiești pe fondul derulării evenimentelor sângeroase de la Timișoara.

 

În piața centrală a orașului-zona Dealu Mare și Catedrala Sfântul Ioan se adună, după amiază, opozanți ai regimului care comentează și incită la revoltă împotriva sistemului comunist. Se comentează pe față, în autobuze, în tramvai, îndemnuri de solidaritate cu populația Timișoarei. În colectivele muncitorești din Ploiești tensiunea crește și valul mulțumirilor e dat pe față. La spălătoarele din unele secții din uzina 1 Mai Ploiești și CUG femei din secții aprind zeci de lumânări pentru martirii Timișoarei.

 

Primele semne ale revoltei au loc în Uzina 1 Mai în secțiile Cazangerie, Sculătia Centrală, Mecanoenergetic, Secția Utilaj Complex, platforma de montaj general, Forja și turnătoria de Oțel, fontă și neferoase. În dimineața zilei de 20.12.1989 muncitorii opresc lucrul și invocă nemulțumiri privind condițiile de muncă și de viață. Salariații care s-au întors din delegații de la Timișoara spun muncitorilor adevărul despre ce se întâmplă la Timișoara. Se formează o delegație a muncitorilor pentru discuții cu conducerea. Liderii, printre care s-au remarcat Dan Perju, Maftei Constantin, Hornea, Puiu Constantinescu, Alexandru Ion, sunt amenințați de președintele de sindicat Olaru cu chemarea la securitate și arestarea. Se reia în jurul orelor 11.00 lucrul la capacitate minimă (spunem noi, astăzi, tip grevă japoneză).

 

În intreprinderi apar persoane străine mediului muncitoresc care monitorizează activitatea. Sunt remarcați ușor datorită hainelor purtate și după culoarea pielii și roșeața feței. Studenții de la Institutul de Petrol și Gaze sunt trimiși în vacanță. În 21.12.1989 – orele 12.00 – are loc deplasarea autobuzelor ce transportau militari din 0865 Câmpina pe șoseaua de centură, care, din ordinul comandantului trupelor de securitate, gr. Maior Grigore Ghiță, urmau să execute o misiune la sediul CC al PCR.

 

Ploieștenii aflați sau plecați în București iau cunoștință de derularea evenimentelor din capitală pe care le mediatizează la întoarcerea acasă între vecini, prieteni, colegi de muncă.

 

În marile intreprinderi, conducerea impune muncitorilor să urmărească mitingul televizat de la CC și luarea de poziție.

 

Revolta de la București este recepționată în direct și practic se declanșează amplificat. În masa muncitorească concluzia este clară: destul cu crimele regimului. Norma nu mai este realizată în schimbul 2 iar, în schimbul 3, odată cu întoarcerea celor plecați la București, în preajma orelor 2:30-3:00, se declanșează greva generală în Uzina  1 Mai din Ploiești.

 

Solidaritate cu Timișoara. Jos Ceaușescu! Jos Comunismul! Se transmite vestea la IUG, IRG, Rulmenți grei, 24 Ianuarie, Flacăra, Feroemail, Cablul Românesc, Dero, Rafinăria Astra.

 

Dimineața zilei de 22.12.1989

 

Ploieștiul sub stare de asediu, aptrulat de grupele constituite din 18.12.1989; 7-9 luptători înarmați.

 

Casa Albă apărată de un dispozitiv mixt impresionant.

În dimineața zilei de 22.12.1989 în Gara de Sud, Gara de Vest, Gara de Est sunt aruncate manifeste cu conținut anticeaușescu, anticomunist și solidaritate cu Timișoara. În zona Democrației și Nord, scrise pe geamuri și garduri: Jos Cizmarul! Libertate! Timișoara! (inițiativă a grupului care se aduna în magazinul de metalochimice de pe Strada Lupeni, sprijiniți de Magda Rotaru).

 

Revolta de la 1 Mai Ploiești, declanșată în jurul orelor 3:00, se amplifică odată cu venirea muncitorilor din schimbul 1. Secțiile M8, SUC, Mecanică 1, Mecanoenergetic, Sape de Foraj, Montaj General, Sculerie, Turnătorie, Forja opresc lucrul și se grupează pentru a merge la Pavilionul Central și Casa Albă. Prima opoziție din partea șefilor este depășită. Frica este învinsă și mii de oameni de pe o suprafață de 15 hectare se îndreaptă în forță spre poarta 1. Din mii de inimi se striga: LIBERTATE! Destul cu foamea și frigul! JOS Ceaușescu! Timișoara! Strigăte din sute de și mii de piepturi. În primele rânduri, în fața Pavilionului Central, muncitorii din secția M8, care trăseseră și sirena în jurul orelor 07.00

”22.12.1989 orele 08:30—(…) Inspectorul șef col Pescaru Ilie cere intervenția plutonului antiterorist pentru ca, în cooperarea cu Plutonul de Intervenții de la Miliția Municipiului Ploiești și Grupul Județean de Pompieri să asigure ordinea la Inteprinderea 1 Mai Ploiești și să îi umfle pe instigatori. Conducătorul acțiunii a fost numit col. Ioan Dănescu. Efectivele unității au fost conduse de comandantul unității„

Directori ai Intreprinderii 1 Mai Ploiești erau la acea dată domnii Chioaca Isidor și Anastase Cornel, care, împreună cu secretarul de partid Bucura și președintele de sindicat Olteanu au pus în aplicare ordinele primite de la primul secretar Ion Frățilă pentru reprimarea revoltei.     

{youtubejw}_ht3Ty4dH9A{/youtubejw}

Starea de tensiune se amplifică în Ploiești pe fondul derulării evenimentelor sângeroase de la Timișoara.

 

În piața centrală a orașului-zona Dealu Mare și Catedrala Sfântul Ioan se adună, după amiază, opozanți ai regimului care comentează și incită la revoltă împotriva sistemului comunist. Se comentează pe față, în autobuze, în tramvai, îndemnuri de solidaritate cu populația Timișoarei. În colectivele muncitorești din Ploiești tensiunea crește și valul mulțumirilor e dat pe față. La spălătoarele din unele secții din uzina 1 Mai Ploiești și CUG femei din secții aprind zeci de lumânări pentru martirii Timișoarei.

 

Primele semne ale revoltei au loc în Uzina 1 Mai în secțiile Cazangerie, Sculătia Centrală, Mecanoenergetic, Secția Utilaj Complex, platforma de montaj general, Forja și turnătoria de Oțel, fontă și neferoase. În dimineața zilei de 20.12.1989 muncitorii opresc lucrul și invocă nemulțumiri privind condițiile de muncă și de viață. Salariații care s-au întors din delegații de la Timișoara spun muncitorilor adevărul despre ce se întâmplă la Timișoara. Se formează o delegație a muncitorilor pentru discuții cu conducerea. Liderii, printre care s-au remarcat Dan Perju, Maftei Constantin, Hornea, Puiu Constantinescu, Alexandru Ion, sunt amenințați de președintele de sindicat Olaru cu chemarea la securitate și arestarea. Se reia în jurul orelor 11.00 lucrul la capacitate minimă (spunem noi, astăzi, tip grevă japoneză).

 

În intreprinderi apar persoane străine mediului muncitoresc care monitorizează activitatea. Sunt remarcați ușor datorită hainelor purtate și după culoarea pielii și roșeața feței. Studenții de la Institutul de Petrol și Gaze sunt trimiși în vacanță. În 21.12.1989 – orele 12.00 – are loc deplasarea autobuzelor ce transportau militari din 0865 Câmpina pe șoseaua de centură, care, din ordinul comandantului trupelor de securitate, gr. Maior Grigore Ghiță, urmau să execute o misiune la sediul CC al PCR.

 

Ploieștenii aflați sau plecați în București iau cunoștință de derularea evenimentelor din capitală pe care le mediatizează la întoarcerea acasă între vecini, prieteni, colegi de muncă.

 

În marile intreprinderi, conducerea impune muncitorilor să urmărească mitingul televizat de la CC și luarea de poziție.

 

Revolta de la București este recepționată în direct și practic se declanșează amplificat. În masa muncitorească concluzia este clară: destul cu crimele regimului. Norma nu mai este realizată în schimbul 2 iar, în schimbul 3, odată cu întoarcerea celor plecați la București, în preajma orelor 2:30-3:00, se declanșează greva generală în Uzina  1 Mai din Ploiești.

 

Solidaritate cu Timișoara. Jos Ceaușescu! Jos Comunismul! Se transmite vestea la IUG, IRG, Rulmenți grei, 24 Ianuarie, Flacăra, Feroemail, Cablul Românesc, Dero, Rafinăria Astra.

 

Dimineața zilei de 22.12.1989

 

Ploieștiul sub stare de asediu, aptrulat de grupele constituite din 18.12.1989; 7-9 luptători înarmați.

 

Casa Albă apărată de un dispozitiv mixt impresionant.

În dimineața zilei de 22.12.1989 în Gara de Sud, Gara de Vest, Gara de Est sunt aruncate manifeste cu conținut anticeaușescu, anticomunist și solidaritate cu Timișoara. În zona Democrației și Nord, scrise pe geamuri și garduri: Jos Cizmarul! Libertate! Timișoara! (inițiativă a grupului care se aduna în magazinul de metalochimice de pe Strada Lupeni, sprijiniți de Magda Rotaru).

 

Revolta de la 1 Mai Ploiești, declanșată în jurul orelor 3:00, se amplifică odată cu venirea muncitorilor din schimbul 1. Secțiile M8, SUC, Mecanică 1, Mecanoenergetic, Sape de Foraj, Montaj General, Sculerie, Turnătorie, Forja opresc lucrul și se grupează pentru a merge la Pavilionul Central și Casa Albă. Prima opoziție din partea șefilor este depășită. Frica este învinsă și mii de oameni de pe o suprafață de 15 hectare se îndreaptă în forță spre poarta 1. Din mii de inimi se striga: LIBERTATE! Destul cu foamea și frigul! JOS Ceaușescu! Timișoara! Strigăte din sute de și mii de piepturi. În primele rânduri, în fața Pavilionului Central, muncitorii din secția M8, care trăseseră și sirena în jurul orelor 07.00

”22.12.1989 orele 08:30—(…) Inspectorul șef col Pescaru Ilie cere intervenția plutonului antiterorist pentru ca, în cooperarea cu Plutonul de Intervenții de la Miliția Municipiului Ploiești și Grupul Județean de Pompieri să asigure ordinea la Inteprinderea 1 Mai Ploiești și să îi umfle pe instigatori. Conducătorul acțiunii a fost numit col. Ioan Dănescu. Efectivele unității au fost conduse de comandantul unității„

Directori ai Intreprinderii 1 Mai Ploiești erau la acea dată domnii Chioaca Isidor și Anastase Cornel, care, împreună cu secretarul de partid Bucura și președintele de sindicat Olteanu au pus în aplicare ordinele primite de la primul secretar Ion Frățilă pentru reprimarea revoltei.     

{youtubejw}_ht3Ty4dH9A{/youtubejw}
Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0726 221 596 pe WhatsApp sau Signal

Publică aici opinia ta

Comentariul tău
Numele tău