fbpx

media-155481105147519400_2f146.jpeg

Vestea a părut oarecum bizară, în cursul serii de miercuri, când s-a aflat că procurorul general al României și-a depus cererea de pensionare.

Augustin Lazăr spera să redevină, pentru un nou mandat, procuror general al României. Elanul i-a fost tăiat de Tudorel Toader, care a respins toate cele patru candidaturi, printre care se afla și cea a lui Lazăr. Procedura urmează să se reia.

Deși propus pentru demitere, Lazăr a rezistat cu sprijinul lui Klaus Iohannis, care a refuzat să facă jocul PSD. Lupta pe acest palier a încetat, în condițiile în care lui Augustin Lazăr îi expira mandatul al finele lunii aprilie. Ce sens mai avea să se lupte pe proceduri?

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

În paralel însă a început o campanie legată de trecutul celui poreclit ”taica Lazăr”. În calitate de șef al Comisiei de eliberări condiționate, de la Aiud, în perioada comunistă, ar fi refuzat eliberarea unor deținuți politici, pe motiv că nu au dat dovezi temeinice de îndreptare, mai precis că nu s-au convertit la pupat în dos odiosul sistem comunist al acelor vremuri. 

Lazăr a ieșit mai întâi cu o declarație postată pe facebook, apoi într-o conferință de presă, spunând că nu a fost ”torționar”, că nu depindea de el, că nu a fost doar o formalitate pe care era obligat să o îndeplinească. Mai mult decât atât, a cerut scuze în numele instituției, pentru cele întâmplate în acea perioadă. 

Apropiații lui Lazăr au demarat și ei o campanie de denigrare a ”deținuților politici”, încercând să demonstreze că era vorba despre infractori de drept comun. Pentru cei care nu au avut tangențe cu acele pagini terifiante din istoria României, deținuții politici nu figurau cu această ”calitate”. Comuniștii ascundeau cât puteau de bine ororile, înscenând dosare de drept comun. Așadar, doar puținii martori ai acelor vremuri mai pot confirma dacă au fost sau nu disidenți. Sunt pagini de istorie care cu greu pot fi rescrise, pentru a fi conforme cu realitatea. Documentele mistificate nu sunt de folos.

Așa a fost sădită îndoiala chiar și în mințile susținătorilor lui Lazăr. ”S-o fi opus politicienilor cu probleme din zilele noastre, dar dacă a fost cum se spune și se încearcă să se demonstreze?” 

”Mandatul de procuror general expiră la 27 aprilie, am vârsta, vechimea necesare și este momentul să fac agest gest”, și-a justificat Augustin Lazăr pasul, la Europa FM. Procurorul general s-a referit și la candidatura sa pentru un nou mandat, care însă a eșuat. ”Eu mi-am făcut datoria, procedura este discutabilă și contestabilă”, a subliniat Lazăr. ”Pentru campania murdară care s-a purtat împotriva mea am depus o cerere pentru apărarea reputației la Consiliul Superior al Magistraturii.”

În concluzie, decizia lui Lazăr era previzibilă în contextul actual. Realitatea este că România are foarte mulți procurori mai tineri decât Lazăr, care nu au avut nicio legătură cu fostul regim, și care ar putea să facă mult mai bine ”treaba de procuror general”, cu o condiție: politicul să nu se amestece. Ați zâmbit...

Problema este ceea ce urmează să se întâmple. Vom avea un nou ministru al Justiției, probabil în persoana lui Eugen Nicolicea, apoi un nou procuror general decis de actuala guvernare.  Revenim cu detalii în cursul acestei zile, după întâlnirea premierului Dăncilă cu (încă) ministrul Justiției, Tudorel Toader.  

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg
salina_urbana_BUNA_desk_9833f.jpg
970.jpg