ordonan-a-prin-care-a-fost-introdus-plata-cas-i-cass-pentru-contractele-part-time-respins-de-senat-1.jpg

Senatul a respins marți, în calitate de prima cameră sesizată, ordonanța de Guvern privind introducerea pentru angajatori a obligației de a plăti CAS și CASS la nivelul salariului minim, astăzi de 1.450 lei, pentru salariații cu timp parțial de munca, indiferent dacă remunerația este sub nivelul salariului minim.

 

La fel ca Ordonanța accizei la carburanți și cea a CAS și CASS, pentru contractele part-time primise aviz negativ de la Comisia condusă de Orlando Teodorovici. În privința acesteia din urmă, plenul Senatului a ținut cont de avizul de repingere dat de comisia de specialitate.

"Vom lua în dezbatere un act normativ foarte discutat în ultimul timp, care implementează plata CAS și CASS de către angajator la nivelul salariului minim pe economie pentru angajații cu part-time. În fapt, devenise o practică și este astăzi o practică - angajații să fie ținuți cu part-time cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore și plătiți cu diferența până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul", a declarat premierul Tudose la începutul ședintei Executivului din 20 iulie.

El a precizat atunci că studenții, pensionarii și elevii vor fi exceptați de la prevederile actului normativ. Tot printre exceptii se află ucenicii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu dizabilități cărora li s-a recunoscut prin lege dreptul de lucra mai puțin de 8 ore pe zi sau cei care obțin venituri din mai multe contracte de muncă dintre care unul cu normă întreagă.

La acest moment, din calculul guvernanților rezultă că sunt, în total, 500.000 de contracte de muncă part-time.

Indiscurabil, combaterea oricărei forme de muncă la negru este în avantajul angajatului. Statul poate să-și intensifice controalele și sancțiunile, însă nu poate rezolva problema prin introducerea unui sistem de impozitare pentru venituri care nu există, la persoanele de bună-credință, care chiar muncesc sau angajează în regim part-time.