Creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) este principala măsură luată de Guvernul Bolojan pentru a scăpa România de faliment. Ce puțin ei așa susțin. Premierul a reușit să-l convingă pe președintele Nicușor Dan că fără creșterea TVA nu va reuși să țină sub contrul deficitul bugetar. Și, astfel, taxa „infamă” a fost crescută, de la 19 la 21%, pentru TVA-ul general.
Dar ce înseamnă mai exact această creștere în buzunarul fiecăruia? Dacă o creștere de 2% a TVA-ului ar fi fost singura măsură luată, probabil că nu ar fi fost resimțită de omul de rând foarte tare. Dar, coroborată cu celelalte măsuri „de austeritate” luate, se va simți clar destul de serios.
Ce spune Liviu Drăghici, profesor de economie și antreprenor
Liviu Drăghici, cel care, prin natura meseriei, are contacte cu mediul economic, și cunoaște bine piețele financiare. A explicat, pentru Observatorul Prahovean, ce înseamnă, în aplicabilitate practică, această creștere de 2% a TVA-ului.
„În primul rând absolut totul se va scumpi cu cel puțin 2%, iar salariile nu vor crește ba, dimpotrivă, vor scădea”, spune Liviu Drăghici.
„Pentru omul de rând înseamnă o diminuare, ce-i drept, micuță, pentru că 2% nu este neapărat semnificativ, a nivelului de trai. Dar, coroborat și cu liberalizarea prețului la energie, și alte asemenea măsuri, se va simți la buzunar”, a continuat economistul.
În ceea ce privește impactul asupra agenților economici, acesta, în teorie nu ar trebui să existe. „Pentru firme, teoretic, n-ar însemna nimic. Pentru că TVA-ul îl încasezi de la client și îl dai statului”, explică Liviu Drăghici.
Ce riscă însă statul, crescând această taxă? Riscă o atitudine de frondă a antreprenorilor, care vor găsi mijloace să se sustragă de la plata TVA. De ce? În primul rând din cauza percepției de inechitate pe care statul o aplică, îngreunând populația prima dată și neîndreptându-se împotriva celor vinovați pentru dezastrul în care se află România acum.
„Există posibilitatea ca o parte din cei corecți să înceapă și ei să „fenteze”… din frustrare, din răzbunare, din mai multe motive. Și atunci, în loc să crești colectările la bugetul de stat, s-ar putea să le stagnezi, sau chiar să le scazi. Problema nu e că e TVA-ul foarte mic, ci că se recuperează foarte puțin. Adică sunt multe firme care fac tot felul de combinații pe TVA. Acolo ar trebui lucrat, nu să pedepsești tot pe cei care plătesc”, concluzionează Liviu Drăghici
Nici Stelian Muscalu nu avea, la începutul anului 2025, o părere bună despre creșterea TVA
Stelian Muscalu, analist financiar, jurnalist și antreprenor, declara la începutul anului 2025, pentru Observatorul Prahovean, că o creștere de TVA ar însemna „sinucidere curată”.
„Dacă eu produc azi o piuliță cu un leu, ea, de mâine, va fi 1,5 lei, pentru că se majoreaza TVA și alte taxe pe care trebuie să le dau către stat. Piulița când va ajunge în piața finală, va ajunge cu 2 lei. Omul, fiind obișnuit să o ia cu 1 leu și un pic, nu o va mai cumpăra.
Și atunci, eu nu voi mai încasa bani, nu voi mai avea bani să plătesc salariile, și voi începe să dau afară oamenii care fac piulițe.
Ei, oamenii aceia, care erau la mine și făceau piulițe, rămân fără salarii. Astfel, la rândul lor, nu vor mai putea cumpăra alte produse pe care le cumpărau cu salariul luat de la mine. Și, de aici apare stagnarea economică, dar și inflația. Creșterea prețurilor din cauza creșterii taxelor”, explica atunci Stelian Muscalu urmările creșterii TVA-ului.
„Este cel mai prost scenariu în care am putea să intrăm, pe de o parte. De cealaltă parte, dacă s-ar lua decizia asta, ne confirmă încă o dată că avem conducători fără niciun fel de viziune!”, afirma atunci, în ianuarie 2025, Stelian Muscalu, în condițiile în care Guvernul Ciolacu lua în calcul mărirea acestei taxe.
Cum putea fi evitată creșterea TVA
În opinia analistului, exprimată în urmă cu șase luni, creșterea TVA nu reprezenta nici cea mai bună, nici singura soluție pentru colectarea banilor la bugetul de stat.
O serie de măsuri, cum ar fi: facilitarea plăților către bugetul de stat, combaterea evaziunii fiscale, atragerea investitorilor sau creșterea impozitelor pe proprietate, erau de luat în calcul primordial, iar populația de rând nu ar fi fost așa de afectată, așa cum este de creșterea TVA-ului.
Creșterea TVA-ului a fost, pentru guvernanți, cea mai simplă cale de colectare a banilor la bugetul de stat.
„Este cel mai simplu să spui: Cresc o taxă ca să recuperez niște bani, și nu te uiți, de fapt, spre zonele de unde îți pot veni banii printr-o mai bună colectare a taxelor deja existente… De exemplu printr-o facilitate de plată mai ușoară către bugetul de stat”, spunea el.
„În general, creșterile de taxe și impozite, făcute atât de abrupt și cu valori atât de mari, sunt făcute de oameni politici incompetenți, care, pur și simplu, nu reușesc să înțeleagă cum funcționează economia”, afirma, în ianuarie, cu convingere, analistul.
TVA-ul a crescut. Guvernanții se așteaptă la majorarea sumelor colectate la bugetul de stat. Dar, așa cum spunea Liviu Drăghici, este posibil ca, luarea acestei măsuri, să se întoarcă împotriva lor, la fel precum un bumerang. Oamenii să se revolte, antreprenorii să se pună „de-a curmezișul” și atunci, în loc să crească veniturile la buget, acestea să scadă, așa cum ei nici nu s-au gândit.
Rămâne de văzut, în următoarea perioadă, care va fi situația și cum vor proceda oamenii de rând și firmele. Guvernul și-a jucat cartea și i-a împovărat pe ei înainte de orice. Cum vor răspunde oamenii acum?
