Dincolo de declarațiile optimiste ale unor politicieni se află realitățile economice, iar sistemul bancar este cel care dă tonul.
Cei care își amintesc cum au evoluat lucrurile în criza economică din 2008, știu că primele semne au fost date de sistarea unor tipuri de credite, în special imobiliare, în paralel cu înăsprirea condițiilor pentru acordarea celorlalte tipuri de credite.
Asta a însemnat că băncile, știind ceea ce urmează, nu au mai avut încredere că își pot recupera banii, așa că au așteptat vremuri mai bune.
Crizele din 2008 și 2020 au cauze diferite, dar produc în mare cam aceleași efecte.
Primele 10 bănci ca număr de credite acordate în România estimează că toate tipurile de credite ar putea avea condiții mai aspre de acordare.
Cele mai afectate sunt creditele de consum acordate populaţiei şi cele pe termen scurt acordate IMM-urilor, potrivit unui sondaj realizat de Banca Naţională a României (BNR), datele putând fi consultate pe siteul BNR, AICI.
Totodată, băncile comerciale mai au o problemă, în sensul în care dobânzile acordate la depozite fac ca la o eventuală retragere, după efectuarea plăților obligațiilor, să vă treziți cu mai puțini bani decât ați depus. Atât la lei, cât și la euro, dobânzile au fost duse în zona în care doar băncile câștigă din rularea sumelor depuse, nu și deponenții, ceea ce îi determină să apeleze din ce în ce mai puțin la astfel de servicii bancare.
Băncile au raportat o creştere a ponderii solicitărilor de credite respinse în T1 2020, în cazul ambelor categorii de credite acordate populaţiei (procent net de 20,7% pentru creditele imobiliare, procent net de 13,9% pentru cele de consum).
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Are la bază un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi populaţiei, aceste instituţii deţinând aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare.