De unde variația de preț pentru același model de mașină second? Vorbim astăzi despre motivele pentru care să eviți cel mai mic preț, care în realitate va fi o gaură neagră pentru bugetul cumpărătorului.
Clienții de pe piața auto second sunt oameni care cumpără din necesitate sau din pasiunea pe care au făcut-o pentru un anumit model de mașină.
Necesitatea de a avea un autoturism depinde de nevoile fiecăruia dintre noi. Și cum nivelul de trai din România este unul foarte scăzut, este firesc să ne aflăm în situația în care românul de rând face eforturi considerabile să își achiziționeze un autoturism. Fiecare leu sau euro contează, de unde și tendința de a căuta cea mai ieftină variantă.
Problema este că bucuria de a găsi o mașină preferată la cel mai mic preț este foarte curând transformată în necazul de a ”o trage pe dreapta” din lipsă de buget de reparații sau de a-ți asuma noi eforturi financiare care nu se știe niciodată cât de mari pot fi.
Îți cumperi o mașină ca să o folosești, nu să te uiți la ea în parcare
Pentru a fi mai ușor de înțeles la ce riscuri se expun amatorii de chilipiruri, să ne referim la mașini care au căutare la noi, într-o plajă de preț cuprinsă între 3000-4000 și 7000-8000 de euro. Mercedes, Audi sau BMW de pe la începutul anilor 2000 și până în 2010, care la vremea lor au fost mașini excepționale, se vând acum la prețuri derizorii.
Același model, din același an și cu dotări similare, poate fi găsit la 3000 sau la 7-8000 de euro. Cei care ați deținut astfel de mașini și la un moment dat le-ați vândut cerând un preț corect pentru o mașină foarte bine întreținută, știți că ați fost sunați de potențialii clienți spunându-vă: ”Trebuie să mai lăsați la preț. Degeaba cereți 7000, pentru că eu am găsit și cu 3000 același model, din același an.”
Invariabil, răspunsul în astfel de cazuri a fost: ”Foarte bine! Cumpărați-o pe aceea de 3000!”
Cumpărătorul poate sesiza chiar din poze că sunt diferențe mari la starea estetică, atât la exterior cât și la interior. Este primul motiv pentru care o vrea pe cea mai scumpă, dar la prețul celei mai ieftine. Nu prea se poate…
Pornim de la premisa că prețurile cerute sunt corecte și scoatem momentan din discuție variantele în care unii cer mai mult decât face. Vorbim așadar despre vânzători de bun simț.
Nu discutăm aici despre acte, considerăm că măcar acestea sunt în regulă. Astăzi ne referim exclusiv la necazurile de ordin tehnic.
Presupunând că bugetul nu a permis să dați mai mult de 3-4000 de euro pe o mașină care se găsea și la 7-8000, ați riscat și ați achiziționat-o pe cea mai ieftină. ”Are câteva probleme de rezolvat, dar în timp se fac. Nimic grav.”, v-a spus vânzătorul. Important a fost că mașina a pornit, că ați reușit să ajungeți cu ea acasă…
Fără un tester care să arate câte probleme are și cât de grave sunt, fără cineva care să se priceapă să o probeze, să o inspecteze vizual corect, nu ați fost atenți la detaliile care fac diferența.
Câteva exemple…
Citește continuarea pe www.icars.ro AICI
Cum ți se pare subiectul?
