VIDEO: Simularea contextului accidentului feroviar mortal, în care un tânăr ploieștean a murit în mașina condusă de soția sa. Se putea asigura în condiții optime?

Trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Gârlei este locul unde s-au produs multe accidente. Se poate schimba situația și în ce condiții?

UPDATE Noi imagini dramatice de la accidentul de tren din Ploiești în care a murit lăutarul Tavy Puștiu. VIDEO

O viață a unui tânăr a fost irosită. Soția sa, rănită și ea în accident, are acum dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă. O dramă cu efecte ireversibile, din care putem învăța multe, cu speranța că vom face tot ceea ce depinde de noi, evitând astfel de tragedii.

Sâmbătă seara, un apel la 112 anunța un accident cu o mașină lovită de tren, una dintre cele două persoane fiind în stare de inconștiență. Din păcate, primul echipaj de salvare ajuns la locul tragediei avea să declare decesul victimei, acordându-i îngrijiri soției acestuia, care a fost transportată la spital.

Ajunși imediat la locul accidentului, am transmis primele imagini live, salvatorii ISU fiind nevoiți să acționeze cu descarcerarea. Mașina fusese târâtă de tren aproape 300 de metri de la locul impactului.

Momentele cumplite de până în clipa accidentului au fost surprinse chiar de către tânărul decedat, care transmitea live pe facebook, soția sa aflându-se la volan. Acea transmisiune i-a derutat pe mulți, care nu au realizat că imaginea era inversată, urmare a utilizării camerei frontale a telefonului. (detaliile actualizate ale accidentului și înregistrările pot fi vizionate AICI).

Cei doi tineri erau din zonă, așa că foarte repede vecinii și familiile au ajuns la locul tragediei. Aproape toți spuneau același lucru: vegetația de pe calea ferată a fost cauza accidentului, acuzând astfel administrația căilor ferate de indolență criminală. Cu puțin peste trei luni în urmă, tot în Prahova, între Dumbrava și Drăgănești, un polițist local aflat în misiune își pierdea viața în urma unei tragedii, în condiții asemănătoare. Doar că, în cazul polițistului, vizibilitatea era redusă până la 10-15 metri, spre deosebire de accidentul de sâmbătă, unde ajunge până la 2-300 de metri, în raport cu vegetția care o limitează.

Așadar, discuția s-a mutat în planul gradului de vinovăție: cât șoferița, cât administratorii căilor ferate?

Pentru o imagine cât mai corectă asupra situației de fapt, am revenit duminică la trecerea peste calea ferată de pe strada Gârlei. (video la final)

Să începem cu șoferița, observând din imaginile transmise live chiar de către soțul său că oprește pentru a se asigura. Pe stâlpii de pe ambele sensuri sunt montate câte două indicatoare, unul STOP și unul ”Crucea Sf. Andrei”, care implică obligația legală a șoferilor de a opri. Indiscutabil, tânăra a făcut acest lucru, însă inexplicabil, după ce a privit stânga-dreapta, a plecat de pe loc, fiind surprinsă de trenul pe care nu l-a observat.

Ipotezele care pot conduce la ceea ce imaginile au surprins:

  • un șofer ajunge într-o asemnea situație din varii motive, cum ar fi: lipsa de experiență, elemente care să-i distragă atenția, dar și imposibilitatea de a putea vedea în timp util apropierea pericolului.

Revenind la locul accidentului, am încercat să evaluăm situația în calitate de șoferi. După indicatorul de oprire urmează două căi ferate. Prima din direcția din care venea șoferița este dezafectată, cei din zonă știind că doar una mai este operată. Așadar, putea înainta și mai mult, cu atenție sporită.

Intervine în discuție încă un aspect, respectiv viteza garniturii de tren, chiar dacă trenul are întotdeauna prioritate, pe care șoferii sunt obligați să o acorde. Putea sau nu să fie văzut, imediat ce vegetația permitea? Sunt elemente care trebuie coroborate, în acest caz putând fi vorba despre o culpă comună, nu doar a șoferiței, ci și a administratorilor căii ferate.

Totuși, să nu uităm că mașina a fost târâtă aproape 300 de metri, nefiind lovită de un TGV sau poate de un tren de mare viteză din Japonia, ci de o garnitură care ar fi trebuit să ajungă demult la Muzeul Căilor Ferate. Această realitate poate avea două cauze: viteza mare a garniturii, raportată la eficiența sistemului de frânare, inerția acesteia necesitând o distanță considerabilă de oprire. Cea de a doua ipoteză presupune o viteză mai mică, însă și o viteză de reacție întârziată a mecanicului, care nu a reușit să frâneze la timp. Anchetatorii iau în calcul toate aceste ipoteze.

Oamenii cer bariere sau măcar semnale acustice și luminoase. Nu trec multe trenuri pe zi prin zonă, cu toate acestea accidentele fiind frecvente și întotdeauna extrem de violente. Totodată, deplin justificată este solicitarea ca administratorii căilor ferate să toaleteze vegetația din preajma unor astfel de treceri, în caz contrar fiind absolut necesar să răspundă penal. Căile Ferate Române au reprezentat în ultii 30 de ani doar o vacă bună de muls pentru ”băieții deștepți”, infrastructura jalnică fiind încremenită undeva pe la începutul anilor 90.

Plecând de la premisa că nu toți șoferii au experiența necesară pentru a gestiona o asemenea situație din trafic, iar prețul plătit uneori este chiar viața, atunci o investiție în bariere este indiscutabil una necesară. Un alt exemplu de accident, din fericire fără victime, s-a produs cu doar câteva luni în urmă, în același loc, în condiții similare (detalii AICI), iar exemplele sunt numeroase în ultimii ani. Un altul, din 2017, a fost publicat AICI.

Video: Simularea posibilității șoferului de a se asigura în condiții optime

tren, accident, decedat,

Ai un pont? Contactează-ne pe WhatsApp la: 0726.221.596