În ciuda promisiunilor făcute de aleșii locali privind posibilitatea debranșării ploieștenilor de la sistemul centralizat, după aproape un an de analiză raportul final este cu mult sub așteptări. Consilierii vorbesc de costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente care doresc să se debranșeze, dar și de menținerea unor zone unitare de încălzire.
În luna august 2013, Consiliul Local Ploiești aproba constituirea unei comisii care să analizeze posibilitățile prin care ploieștenii pot solicita debranșarea de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. Astăzi, la aproape nouă luni de la constituirea comisiei, aleșii locali au primit un raport fundamentat, vezi-Doamne, pe analizarea îndelungată a problemei. Numai că, deși acest raport trebuia să includă condiții de debranșare, prin care ploieștenii să poată să renunțe la sistemul centralizat, documentul este unul care face practic imposibilă această operațiune.
Modificăm, pe ici pe colo, dar să nu se schimbe nimic
Prima modificare așteptată de mulți dintre ploieșteni viza renunțarea la zonele unitare. Raportul nu numai că nu prevede renunțarea la zonele unitare, ci certifică existența acestora. Iar motivarea este copy-paste după o hotărâre mai veche a Consiliul Local Ploiești. „Această soluție va aduce pe termen lung beneficii cetățenilor care locuiesc în imobilelor racordate la sistemul centralizat de încălzire, datorită menținerii costurilor la un nivel acceptabil și creșterii eficienței și calității serviciului furnizat”. Prin urmare nu se schimbă nimic…
Debranșare cu cheltuieli suplimentare
Propunerea vizează că debranșarea să se realizeze numai în cazul proprietarilor care „se găsesc în situații financiare ce îi pun în imposibilitatea de a achita facturile la încălzire”. Debranșarea în acest gaz ar urma să fie realizată pe o perioadă limitată, cu obligația locatarilor de a achita cheltuielile de încălzire a părților comune. O altă propunere prevăzută în raport vizează însă ca proprietarii apartamentelor care solicită deconectarea individuală să suporte costurile necesare instalării sistemelor de echilibrare hidraulică și a unor aparate de măsurare adaptate noului consum rezultat în urma deconectării. Oricine își poate da seama, chiar dacă nu este prevăzut cuantumul cheltuielilor, că o persoană de bună credință, fără posibilități financiare, va renunța din start în momentul în care i s-ar comunica o sumă fantastică. Iată raportul:
