Serialul Observatorul Prahovean dedicat ”scăpărilor” Urbanismului Primăriei Ploiești din cauza cărora proprietarii de case s-au trezit că au zeci de vecini noi odată cu ridicarea unor blocuri fără acordul lor continuă cu un nou articol.
Având un Plan Urbanistic General (PUG) din 1999, Urbanismul Municipiului Ploiești permite dezvoltatorilor imobiliari să construiască în zone cu restricții, cum ar fi cele de case, prin întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Deși aceste schimbări vizează în special Protecția Mediului sau sănătatea publică, instituțiile care reglementează aceste domenii, precum APM sau DSP, sunt scoase din ecuație.
Citește și Cum se construiesc blocuri în zonele de case din Ploiești. ”Scăpările” Urbanismului (I)
Așa s-a ajuns în situația în care Ploieștiul se numără printre cele mai poluate orașe din țară, iar statul român a înțeles să compenseze această problemă majoră prin reducerea cu doi ani a vârstei de pensionare pentru cei care locuiesc în Municipiu și comunele limitrofe. Asta dacă mai apucăm….
Citește și Cum se construiesc blocuri în zonele de case din Ploiești. ”Scăpările” Urbanismului (II)
În fine, ajungem la problema infrastructurii depășite a orașului. Pentru utilități (energie electrică, apă, gaze, etc), Urbanismul obligă dezvoltatorii imobiliari să obțină avize pentru autorizația de construire, însă companiile se pun astfel într-un fel de conflict de interese. Firmele de utilități își dau acordul pentru că astfel vor obține și mai mulți clienți. În lipsa unor investiții majore, odată cu apariția într-o zonă de case a unor blocuri cu sute și chiar mii de locatari, pot apărea probleme în întreg cartierul: presiune la apă scăzută, pene de curent în perioade cu vârf de consum (vara, de exemplu, din cauza aparatelor de aer condiționat care funcționează simultan).
La Ploiești nu pare să intereseze pe nimeni care sunt efectele creșterii masive ale consumului de apă, curent sau gaze prin astfel de investiții imobiliare.
O altă problemă majoră ignorată o reprezintă cea a traficului rutier. Administratorul drumului este consiliul local, care și-a delegat atribuțiile primăriei, aceasta realizându-le prin serviciile de specialitate. De exemplu, strada Tudor Vladimirescu este o stradă de categoria a treia conform normativului privind proiectarea, execuția și exploatarea, în PUG existând restricții care împiedică creșterea valorilor de trafic.
În caz contrar, strada ar trebui modificată (lărgită), însă pentru că traversează un cartier de locuințe individuale (case cu regim majoritar de înălțime parter și parter +1 etaj) acest lucru nu este posibil. Practic, pe fiecare latură există proprietăți private (case/locuințe individuale peste 90%), iar acestea nu pot fi demolate.
Citește și Câți bani a plătit până acum Primăria Ploiești pentru actualizarea PUG-ului. Memoriul este o ”maculatură” copy-paste
Așa s-a ajuns în situația ca șoferii să parcheze pe trotuare, pe unde ar trebui să circule exclusiv pietonii.
Deja, la orele de vârf, strada respectivă, care ar trebui să ajute la fluidizarea traficului spre centrul orașului, este blocată deseori de mașinile parcate aferente unei clădiri de birouri/servicii.
Legislația prevede că trotuarul trebuie să aibă lățimea de 1, 5 m, fără să fie incluse bordurile, eventualele scări de acces sau gardul viu. În felul acesta două cărucioare pot să treacă unul pe lângă celălalt fără probleme. Această regulă este valabilă pentru străzile cu o singură bandă pe sensul de mers și nu poate fi modificată.
În plus, pe trotuarul străzii respective, care este domeniu public, sunt amplasați pomi, care au rolul de a proteja mediul înconjurător, reducând poluarea produsă de mașini, incluisv cea fonică. (va continua)
