Cum a ajuns peștele din Bălțile Fulga pe rafturile Carrefour România și în magazinele Diasporei din Vestul Europei. Interviu cu Mihai Ionescu, artizanul Deltei dintre Sate

În județul Prahova, comuna Fulga, bine ascunsă de privirile necunoscătorilor, se află o adevărată comoară: o salbă de lacuri puțin adânci cunoscute în zonă ca „Bălțile Fulga”. Aici s-a dezvoltat o afacere de succes care tinde să crească pe an ce trece, „Delta dintre Sate”. O marcă 100% românească, o producție 100% românească, o afacere 100% românească, administrată de un român în adevăratul sens al cuvântului.

Deși foarte tânăr încă, Mihai Ionescu, cel care a pus bazele „Deltei dintre Sate”, vorbește cu o pasiune incredibilă despre afacerea pe care o administrează și căreia îi dedică cea mai mare parte a timpului lui.

Chiar și într-o zi mohorâtă de ianuarie Delta dintre Sate, locul care dă pește proaspăt pieței din România și nu numai, are un farmec aparte, iar Mihai povestește despre începuturile afacerii și despre ceea ce oferă în acest moment Bălțile Fulga.

„Zona aceasta a noastră se aseamănă foarte mult cu Delta Dunării, chiar și din punct de vedere al faunei. Cred că avem mai mulți pelicani și cormorani pe hectar decât sunt în Deltă… (…), avem gâscă sălbatică, rață sălbatică. Avem o faună senzațională aici, pentru că nu este deranjată…”, povestea, înainte de interviu, Mihai Ionescu.

Citește și: Povestea din spatele succesului Metatools, un brand prahovean de prestigiu. Interviu cu Mircea Androne, unul dintre fondatorii companiei

Salba de lacuri care alcătuiesc Delta dintre Sate însumează nu mai puțin de 500 de hectare de luciu de apă. În această zonă s-a deschis în 2023 și o nouă fabrică modernă de procesare a produselor din pește, de unde pleacă în toată țara cantități mari de o calitate superioară a produselor din pește „made in Prahova 100%”.

Dar aceasta nu este singura ramură a businessului, aici Mihai Ionescu se ocupă și de producția de pește dar și de pescuitul sportiv, care este cea mai nouă derivație a afacerii, începută tot în 2023.

Deși pe piață de puțin timp, brandul „Delta dintre Sate” se poate găsi în magazine în toată țara, atât în hipermarketuri cât și la micii retaileri sau la retailerii online.

Piscicultura, prima ramura de business dezvoltată la Delta între Sate

În urmă cu peste 10 ani, Bălțile Fulga au fost preluate de familia Ionescu și astfel a început povestea afacerii. „Noi am preluat practic, în acte, 500 de hectare, dar, de fapt, din cauza colmatării în timp și din cauza faptului că nu au fost administrate corect, și nu s-au făcut anumite reparații la timp, puteau fi folosite la momentul preluării doar 300 de hectare”, dezvăluie Mihai Ionescu. Acest lucru nu a fost de bun augur deoarece o lipsă de 200 de hectare utilizabile însemna o reducere la jumătate a producției pe care ei o estimaseră la momentul preluării Bălților Fulga.

A fost nevoie de mai bine de 8 ani de zile de investiții în lucrări și în utilaje pentru a putea reda utilitatea tuturor celor 500 de hectare. „Astăzi, când vorbim, avem toate cele 500 de hectare, împărțite în peste 14-15 bazine, care fac producție de pește, și ajungem undeva la 300 de tone de pește de consum anual”, mărturisește antreprenorul.

Soiurile de pește care să găsesc în Bălțile Fulga sunt fitofagul și novacul. Novacul este o specie de pește aparte, pe care mulți nu o cunosc și nu îi știu valoarea nutrițională. Fiind un pește care se întreține ușor are și un preț scăzut. Din acest motiv oamenii tind să-l ocolească deoarece, având un preț mic, îl consideră slab din punct de vedere al calității. Nimic mai fals!

„Undeva la 400 de grame de file de novac săptămânal asigură tot necesarul de Omega3 de care are nevoie un om într-o săptămână normală”, spune Mihai despre adevărata valoare a novacului provenit din Bălțile Fulga.

Citește și: Antreprenori de succes. Interviu cu Marius Țapu, Class Beton și Artsani: „Un copil care nu-și validează prin propria muncă performanța, nu va fi niciodată ancorat în realitate”

Peștele cu care sunt populate aceste bălți provine din larve achiziționate de la Institutul de Cercetare Nucet, larve care, la achiziționare, cântăresc maxim 2-3 grame. Aceste larve sunt hrănite (furajate) în bazine speciale doar în primele 7-8 luni de viață. „Practic, aceasta este toată intervenția noastră la nivel de furajare pe acest pește. Din această cauză spun că este un pește natural, nefurajat în cea mai mare parte a vieții lui”, explică tânărul. Din momentul în care se încheie această etapă, de furajare, nu se mai intervine cu nimic în creșterea și dezvoltarea peștelui.

Novacul se furajează de la greutatea de 2-3 grame până când ajunge la 100 de grame deoarece la acest soi de pește este foarte important „elanul de început”, așa cum explică Mihai Ionescu.

Datorită acestui mod în care se dezvoltă novacul, costurile cu creșterea lui sunt destul de reduse, ceea ce face ca prețul său la raft să fie mai mic. Motivul nu este nici pe departe o calitate slabă a peștelui, ci modul natural în care această specie de pește se dezvoltă. Tocmai din acest motiv nu trebuie ocolit în magazine, fiind un pește ieftin dar foarte-foarte sănătos.

În plus, peștele provenit de la Delta dintre Sate are garanția prospețimii, deoarece, așa cum spune tânărul antreprenor, „ideea a plecat că, fiecare client al nostru (…) trebuie să se bucure de un pește proaspăt”.

„Noi am încercat să avem o viteză foarte mare, din momentul în care peștele este scos din apă și ajunge în caserola pe care clientul o vede în raftul din magazin”, mai completează acesta.

Piscicultura se face doar din pasiune

„În domeniul nostru (piscicultură – n.n.) am rămas doar cei care facem cu pasiune pentru că nu este un business la fel de profitabil ca alte businessuri asemănătoare ca domeniu, cum ar fi producția de mezeluri (…)”, spune Mihai Ionescu.

El mai consideră că piscicultura este un business foarte greu în primul rând pentru că nu vezi animalul pe care îl crești. „Când crești animale, porc sau oaie, vezi când se îmbolnăvesc, când au o problemă. În schimb la noi poate fi prea târziu când îți dai seama dacă peștele are vreo boală sau dacă nu mănâncă…”

„Eu fac acest business aici, și-l fac din pasiune, pentru că eu aici am învățat să pescuiesc. Cred că aveam 4 ani când bunicii mei, care sunt din comuna Fulga, de aici, de la Delta dintre Sate, m-au dus pentru prima oară cu un băț de trestie și am pescuit fix pe balta pe care ne aflăm acum (Balta Cărămizi – n.r.)”, își amintește cu nostalgie tânărul antreprenor.

Pe atunci erau „Bălțile Fulga”, dar acum au fost rebranduite de familia Ionescu sub denumirea de „Delta dintre Sate”, pentru a sublinia asemănarea izbitoare cu celebra Delta Dunării.

De curând asociații de ornitologi au solicitat aprobări pentru a realiza fotografii în zona Deltei dintre Sate. „Pe noi ne bucură. Este practic o promovare a minunii acesteia”, mai povestește Mihai.

Problemele businessului în domeniul pisciculturii: „Avem trei feluri de braconieri”

„Avem doi braconieri mari de care ne lovim (…). Primul este braconierul natural, care este cormoranul, cu partenerul lui, pelicanul. (…) Al doilea este braconierul cu două picioare, omul, care a avansat foarte mult în ultima vreme (din punct de vedere tehnic – n.r.)”, spune Mihai Ionescu.

În ceea ce îl privește pe primul, ca fapt divers povestit de Mihai, 100 de cormorani pot mânca și 20 de tone de pește într-o lună. Așa că la o vară cu 4-500 de cormorani veniți odată, pagubele pot fi însemnate. Degeaba merg cu bărcile pentru a-i ține departe de producție, sunt prea mulți iar suprafața de acoperit este prea mare.

În ceea ce privește al doilea braconier, omul, acesta nu mai vine cu o plasă pentru a prinde pește și a-și asigura traiul lui și al familiei, ci sunt oameni care vin în mod organizat. „Vorbim de un braconaj industrial, vin cu năvoade și camere de termoviziune, echipamente de zeci de mii de lei… este vorba de oameni care sunt susținuți de alți patroni de bălți”, este de părere antreprenorul.

Din fericire au avut parte de sprijinul poliției până acum, care a răspuns de fiecare dată apelurilor în aceste situații.

Mihai Ionescu: „Statul român mai mult ne-a încurcat”

Alături de alți antreprenori din domeniu (un număr de aproximativ 60-70), și cei de la Delta dintre Sate au accesat fonduri europene pentru a moderniza tot ceea ce înseamnă industria de piscicultură din România și pentru a ridica secții de procesare a peștelui.

În total, peste 60 de beneficiari au accesat 30 de milioane de euro. Dar, din cauza „unei erori sistemice la Ministerul Agriculturii” vor fi obligați să dea banii înapoi, mai devreme sau mai târziu. Este o mare problemă acest lucru, spune Mihai Ionescu, deoarece multe afaceri în acest domeniu se vor închide, fiind în incapacitate de a rambursa acești bani.

Despre ce a fost vorba? Despre o eroare de calcul a aportului în natură. De la minister a fost prevăzut ca fiind posibil un aport de 50% în natură, pe când regulamentul european prevedea doar 10%. Din cauza acestei erori trebuie rambursate fondurile greșit accesate. „Practic noi am gajat cu imobilele și cu investițiile deja făcute, adică le-am supus riscului…”, mai spune antreprenorul.

Riscul este pentru 80% din producția de pește din întreaga țară. Toată această industrie riscă să intre în colaps dacă acești bani trebuie înapoiați. Iar industria piscicolă este oricum „subevaluată și sub nivelul la care ar trebui să fie…”, mai spune tânărul. Tot conform afirmațiilor lui, și așa în România se consumă foarte puțin pește autohton, „maxim 10% din consumul total de pește provine din producția națională, restul de 90% de pește care se consumă în România este pește importat și, uneori, congelat”.

Cum se va rezolva această situație, dacă se va rezolva, rămâne de văzut.

Pescuitul sportiv – partea frumoasă a pisciculturii

„Am reușit să construim o familie aici, la Delta dintre Sate, cu pescarii care ne vin pe bălți…”, povestește Mihai Ionescu.

La Delta dintre Sate se practică două tipuri de pescuit. Unul este cel competițional, unde tot ce se prinde se eliberează (cum se practică pe Balta Crapologia), și unul „cu reținere”, adică pescarul poate lua, în niște limite calitative, peștele acasă (cum ar fi pe bălțile Cărămizi, Pruni și Valea Războiului)

Balta Crapologia, deschisă anul trecut, se situează deja în Top 5 cele mai populare bălți din România, într-un sondaj efectuat pe unul dintre cele mai mari grupuri de pescari de pe Facebook. Iar acest lucru este o mândrie pentru Mihai, este, practic, validarea pescuitului sportiv la Delta dintre Sate. Mai mult decât atât, Crapologia este o baltă cu o mare densitate de pește și care va susține, în al doilea an de funcționare, și una dintre etapele de Campionat Național la Crap.

„Crapologia este o baltă foarte interesantă ca tipar de pescuit. În majoritatea bălților se pescuiește de pe digurile exterioare. Crapologia este o baltă care, (…) are o insulă în mijlocul ei și, practic, toți pescarii pescuiesc de pe mijlocul ei spre exterior…”, povestește cu mândrie antreprenorul.

În sezon, în weekend, pe toate bălțile, se ajunge și la 5-600 de pescari în fiecare weekend la Delta dintre Sate. 80% dintre aceștia merg pe bălțile cu reținere, iar restul pe balta de concurs, Crapologia. Pentru anul 2024 Mihai estimează că va avea peste 30 de concursuri de pescuit sportiv. „Vrem să mergem în direcția asta cât mai mult, concursuri de pescuit, competiții, concursuri private (…)”, mai spune acesta.

Peștele de la Delta dintre Sate a ajuns pe rafturile din Carrefour România

Unul dintre cei mai importanți retaileri prezenți în țara noastră, care și-a îndreptat atenția înspre peștele autohton de la Delta dintre Sate, este Carrefour România.

Toate produsele oferite de firma prahoveană pot fi găsite în această rețea de supermarketuri: zacuscă de pește, pește afumat, pește marinat, pește proaspăt pe gheață, care se găsesc în hipermarketuri, iar în magazinele Carrefour Express există medalioane de pește proaspăt în caserole.

De asemenea, produsele de la Delta dintre Sate se găsesc și în supermarketul online Sezamo, care livrează în zona București – Ilfov, dar și în magazine mari și mici, de cartier, care vor să ofere clienților lor produse de calitate.

O mare realizare este și pătrunderea produselor din peștele prahovean în diaspora, în țări precum Marea Britanie, Franța, Spania, Italia, unde ajung prin intermediul unor firme, tot prahovene, care au depozite de produse românești în afara țării.

Planurile de viitor și calitatea produselor Delta dintre Sate

Mihai Ionescu își dorește mult să intre cu produsele sale în cât mai multe băcănii, acolo unde există o comunicare mai ușoară între client și vânzător și unde, consideră el, pot fi prezentate mai bine produsele.

În plus, își dorește să ajungă să exporte cât mai mult din produsele sale, și pentru a contribui în acest fel la diminuarea deficitului de balanță comercială pe care România îl are: „Importăm prea mult, trebuie să și exportăm…”, este de părere antreprenorul.

„Doar cine nu ne-a gustat produsul poate să spună ceva negativ de noi. În momentul în care un client ne-a gustat produsul, este câștigat pe viață! Atât de mare încredere am în produsele mele! (…) Produsele pe care noi le facem sunt naturale, sunt din rețete naturale pe care le-am găsit aici în sat (în Fulga – n.r.), făcute de bătrânii satului. Nu vrem să punem absolut nimic în plus față de ce ar face un om, artizanal, la el acasă”.

Citește și: Povestea de succes a brandului Oltina Prahova. Cum a transformat Cosmin Olteanu o mică fabrică de pâine într-o companie aflată în Top 3 pe țară în domeniul morărit și panificație

În ceea ce privește aditivii alimentari Mihai Ionescu spune că nu folosește deloc atunci când vine vorba de produsele sale. „Aditivii dau, de obicei, termene de valabilitate, noi nu avem nevoie…”. Peștele scos din Bălțile Fulga este foarte proaspăt. Produsele ajung în laboratoare, se fac teste de valabilitate și, întotdeauna, ceea ce se inscripționează pe ambalaje este cu patru zile marjă de siguranță.

„Avem peste 60.000 de caserole vândute prin intermediul Carrefour și nicio reclamație”, precizează antreprenorul. Și mai adaugă: „Proaspăt scos din balta noastră, proaspăt depus în farfuria voastră”, cu privire la peștele pe care îl comercializează.

Delta dintre Sate este un brand 100% românesc, prahovean, care ia amploare. Afacerea a început ca una de familie, din dorința unor tineri de a reda strălucirea bălților copilăriei lor, a bălților pe care ei au învățat să pescuiască. Ce este acum Delta dintre Sate? O mândrie a Prahovei, un brand al calității și al respectului față de client.

Acest articol nu este unul sponsorizat sau susținut de Delta dintre Sate și nu există un contract comercial pentru publicarea lui. De asemenea, nimeni din partea Deltei dintre Sate nu a citit și nu a aprobat textul înainte de apariția lui.