copil-protest.jpg

Pasionat de comunicare, în special de aceea online, am urmărit cu maxim interes evoluția marotei lansată de ministrul, printre altele al ”Justiției Sociale”, Lia Olguța Vasilescu. În esență, domnia sa a spus ceva de genul: părinții care își duc copiii la mitinguri ar trebui sancționați. În ce fel?, cum?, cel mai probabil ”conform legii”.

Inițial am crezut că nimeni – cel puțin de pe pagina mea de facebook J - nu o să ia în serios un demers propagandistic atât de evident. Eu sunt absolut convins că nici doamna ministru nu s-a gândit că va prinde atât de bine această încercare de deturnare a sensului dezbaterii publice. Mă uit acum siderat cât de bine i-a ieșit.

Brusc nu mai este loc de discuții despre sensul mișcărilor de combatere a sindromului guvernamental ”noaptea, ca hoții!”. Lumea e blocată acum în două tranșee separate de sârma ghimpată: ”drepturile copiilor abuzați de insultele auzite la mitingurile unde au fost cărați de părinții inconștienți plătiți de multinaționale să iasă în stradă ca să facă din România colonia Europei și să le vândă viitorul”. Și, evident, despre viitoarea iminentă sancționare a acestora – la părinții inconștienți mă refer.

Sunt convins că aproape nimeni nu a observat cât de jos au ajuns discuțiile și ce viscerale au devenit argumentările în ambele tabere. Și mai ales observ cât de ușor au putut fi manipulați. Iar asta mă sperie.

În mod obișnuit aș fi asistat foarte interesat la dezbatere. Ca niciodată, simt nevoia să mă poziționez clar într-o tranșee.

Am participat la mitingurile din Ploiești în perioada lor de vârf pentru o idee – aceea de a nu accepta să fiu călcat în picioare, prostit și abuzat de un guvern hoț. Nu am iești să contest rezultatul votului – câștigătorii merită respectul cuvenit. Nu am ieșit să bag sau să scot oameni în/din pușcării. Nu este ăsta sensul vieții mele.

Fără nicio reținere i-aș fi adus și pe cei doi copii ai mei, dacă nu erau răciți. Știți de ce? Tocmai pentru că eu cred cu tărie că pe lângă obligația de a-i crește și educa, am obligația imperioasă de a le imprima reflexul anti-abuz. Le-aș imprima în gene, dacă aș putea, ideea că nu sunt supușii nimănui și că fac parte dintr-o generație, o comunitate și o nație mândră, care nu datorează nimănui nimic.

Pentru că asta am simțit pentru prima dată în viața mea când am fost printre miile de protestatari din Ploiești: respect, apartenență la o comunitate vie și mândria de a fi român. Pentru a retrăi aceste sentimente aș ieși în stradă oricând, indiferent de riscuri.

Îi compătimesc pe cei care comentează de pe margine, din convingere sau prin contaminare, despre ”inconștiența” și necesitatea pedepsirii celor care și-au scos copiii la miting. N-au fost acolo, n-au cum să înțeleagă despre ce a fost și este vorba.
sursa foto: Agerpres