coada votare londra

Am citit recent textul lui Bubanu și am simțit o nevoie organică să-l contrazic. Eu mă număr printre ăia mai naivi și o să mă duc la vot pe 11 decembrie. Și știi de ce? 

Pentru că:
- de vreo douăzeci de ani aud atât intens placa asta cu ”nu mă duc la vot pentru că sunt scârbit”, că ”votul meu nu contează”, că ”eu nu contez”, că ”ei” sunt prea sau atotputernici ” bla bla bla, încât nu mai votez pro sau contra partide, ci împotriva corului de bocitori;

- am constatat că niciunuia dintre ”ei” nu-i convine nimic mai mult decât o populație apatică, resemnată, scârbită, ”care nu contează” în creierul ei schilodit;

- observ cum la fiecare ciclu electoral nu votul, ci absenteismul legitimează non-valori, apatie comunitară, deviații metastatice ale clasei politice și ale birocrației;

Și încă ceva: îți vine să crezi sau nu, unii chiar au fost torturați, persecutați, stigmatizați și au murit crezând până la ultima suflare în dreptul tău de a alege.

De aia mă duc eu mereu la vot, din respect pentru ei și din rușine față copiii mei.