Grenadierul reprezentat în statuia din fața Gării Bușteni este unul dintre cei mai importanţi eroi ai Primului Război Mondial. Cu mâna stângă sfârtecată de o schijă de obuz, caporalul Constantin Muşat a continuat să lupte la Oituz pe 16 decembrie 1916, alături de camarazii săi.

O statuie care intrigă și stârnește curiozitatea prin reprezentarea unui soldat fără o mână care aruncă o grenadă, monumentul din fața Gării Bușteni ascunde povestea impresionantă a unuia dintre cei mai mari eroi ai Primului Război Mondial, caporalul Constantin Mușat.

Copil de țăran, născut în 1890 în satul Domnești de pe actualul teritoriu al județului Ilfov, Constantin Mușat a copilărit în Călărași, acolo unde familia sa se mutase după împroprietăririle care au urmat războiului de independenţă. A fost un elev bun, care a urmat toate cele cinci clase ale ciclului primar, dar rămas orfan de tată, pleacă în București să învețe meseria de croitor.

A fost recrutat militar în 1911 și urma să încheie stagiul, așa cum prevedeau legile de atunci, pe noiembrie 1914. Era anul în care, în Europa, izbucnea Primul Război Mondial, cel mai mare conflict armat de până atunci din istoria omenirii. În momentul începerii Primului Război Mondial, Constantin Mușat se afla concentrat în batalionul 1 al Regimentului 2 Grăniceri dispus în sectorul Muntelui Susai.

„Grenade, băieţi, daţi grenade!“

Caporalul a luptat în defileul Predeal din jurul Braşovului şi în zona Câineni (judeţul Vâlcea), locul unde a murit şi generalul David Praporgescu. A fost transferat apoi la o unitate de pe frontul din Moldova. În decembrie 1916, soldatul Muşat a fost grav rănit în luptele din zona Munţilor Vrancei, la Râpa Roşie.

Aici, trupele române au reuşit să apere drumul către Moldova, ultima redută a României. Rănit și anterior, dar continuând să participe la lupte, soldatul Muşat a fost lovit de o schijă care aproape i-a retezat brațul stâng. Într-un final, membrul i-a fost amputat la un spital de campanie, iar soldatul, proaspăt avansat la gradul de caporal, pentru vitejie, este transferat la Iaşi pentru refacere.

Deşi devenise invalid de război, caporalul Muşat a refuzat să fie lăsat la vatră şi a cerut expres să fie trimis din nou pe front şi să arunce grenade cu braţul drept. Cu un picior în față, scotea „cuiul” cu dinţii şi arunca puternic grenada, cu o forţă şi o precizie uimitoare, exact așa cum este reprodus în statuia de la Bușteni. Prin răpăitul asurzitor al armelor se auzea, mereu, glasul caporalului grenadier Muşat: „Grenade, băieţi, daţi grenade!“

În confruntările armate de la Oituz (8-22 august 1917), caporalul Muşat şi-a pierdut viaţa eroic, pe 14 august 1917, în timp ce arunca o grenadă cu singura mână, deși era împușcat în piept. A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din comuna Bogdăneşti (judeţul Bacău), din apropiere de comuna Oituz.

În anul 1919, Ministerul de Război a recomandat autorităţilor militare ca imaginea caporalului erou Muşat să fie reprodusă în metal. Astfel, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964) a realizat, în perioada interbelică, trei statui, la Bârlad, Brăila şi Buşteni.

Statuia amplasată în faţa gării din stațiunea Buşteni a fost inaugurată la 9 septembrie 1928 și s-a realizat prin implicarea directă a lui Otto Schiel, patronul fabricii de hârtie din oraș. La inaugurare a participat şi Regina Maria. Statuia, numită „Ultima grenadă“ îl reprezintă pe subofiţer în plin efort, în timp ce aruncă o grenadă.

Sursa foto visitprahova.ro