steme

Actuala stemă a județului Prahova datează din 2003, fiind una dintre cele trei steme proprii pe care le-a avut județul de-a lungul istoriei.

Stema din prezent se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată. În dextra, în câmp albastru, o capră neagră deasupra unei stânci de argint, privind la o coardă de viţă de vie, de aur. În senestra, pe aur, o sondă neagră de tip turlă. Jos, în câmp roşu, o carte deschisă, de argint.

Semnificația simbolurilor se regăsește în specificul județului. Capra neagră, animal protejat de lege, amintește de prezența Bucegilor, și, ceea ce este mai interesant în legătură cu acest element este faptul că reprezintă şi o continuitate peste timp a stemei: capra neagră a fost prezentă pe toate cele trei steme oficiale ale județului.

Coarda de viţă de vie (provenind din stema fostului judeţ Săcuieni, desfiinţat în anul 1854) este o aluzie la podgoria Dealu Mare, cu subpogdoriile sale componente, dintre care cea mai renumită este Valea Călugărească. Sonda reprezintă vechile tradiţii ale industriei petroliere, iar cartea simbolizează dezvoltarea învăţământului, tradiţiile de cultură spirituală şi legătura cu Nicolae Iorga, creatorul centrului cultural de la Vălenii de Munte.

Stema din perioada comunistă

În perioada comunistă, simbolurile de pe stema judeţului Prahova (a doua stemă proprie a județului din istoria sa) erau reprezentate de capra neagră, rafinării, viţa de vie, o carte deschisă, elemente definitorii pentru judeţ – petrolul, învăţământul, podgoriile.

Această stemă a fost valabilă în perioada 1968 (anul unei reforme administrative de amploare) – 1989 (anul Revoluției), când a fost abolită. Toate stemele județelor aveau, în comunism, câteva elemente comune: un scut în inimă, având în mijloc stema Republicii Socialiste România. Sub scutul mare se afla o eşarfă având scris pe ea numele judeţului respectiv.

Stema comunistă a înlocuit-o, la rândul său, pe cea din perioada interbelică, abolită în 1948.

Prima stemă a județului

Interesant este că istoria stemelor din Ţara Românească a început abia din secolul al XVIII-lea, prima reprezentare a tuturor stemelor districtuale ale acestei regiuni istorice datând din 1782. Într-un sigiliu domnesc al lui Nicolae Caragea erau prezentate medalioane ale tuturor judeţelor, plasate uniform în jurul stemei mari a ţării. Stema Prahovei era reprezentată de o capră sălbatică.

Pe atunci, o mare parte din localitățile din Prahova făceau partea din judeţul ulterior desfiinţat în 1845, Săcuieni (Secuieni / Saac), pe al cărei medalion erau reprezentați doi butuci de viţă. Prin desființare, teritoriul județului a fost împărţit între judeţele Prahova (cea mai mare parte - bazinele râurilor Teleajen şi Cricovul Sărat şi zona de câmpie până la Mizil) şi Buzău (partea de est). 

Simbolistica stemelor nu s-a modificat semnificativ în perioada Regatului României şi a României Mari. În 1928, un decret reglementa stemele județene, dorindu-se, inițial, ca acestea să prevadă și Coroana de Oţel a României, ornament la care s-a renunţat.

Stema Prahovei a fost reprezentată, şi în această perioadă, de o capră neagră pe o stâncă de argint.

Pentru o perioadă foarte scurtă, în perioada regimului naţional-legionar dintre 1938 - 1940, Prahova a aparţinut de ţinutul Argeş. Scutul fiecărei steme de ţinut era partajat în bare, brâuri sau cartiere, în totalitate sau parţial, cromatica fiecărei diviziuni astfel rezultate amintind de culorile dominante ale stemelor judeţelor componente.

FOTO colaj – Cele trei steme proprii ale judeţului Prahova: stema din perioada Regatului şi a Românei Mari, cea din comunism şi actuala stemă