revedere liceu

Absolvenţii Colegiului Naţional I.L. Caragiale, promoţia 1966, s-au revăzut după 50 de ani. Totul a fost posibil unui ploieștean, locotenent col. (r) Gheorghe Pascu.

Timp de mai multe luni, Gheroghe Pascu a dat peste 2.000 de telefoane, a trimis adrese, a făcut cercetări pe internet și a transmis scrisori... Totul pentru a face posibilă revederea cu toți absolvenții promoției 1966, din I.L. Caragiale. Iar munca nu a fost una simplă, pentru că mulți colegi de-ai lui erau plecați peste hotare, în America, în Franța, în Germania sau în alte colțuri ale lumii. Rezultatul? Din totalul de 280 de elevi ai promoției 1966, Gheorghe Pascu a reușit să dea peste 200 de foști colegi.

„A lucrat la Judiciar... Este familiarizat cu toată această muncă de căutare. De fiecare dată s-a bucurat când a reușit să contacteze un fost coleg... A depus mult efort. A dat numeroase telefoane... A depus o adevărată muncă în fața calculatorului”, ne-a povestit soția lui Gheorghe Pascu.

Ani de liceu...

Ieri, după 50 de ani, a avut loc o primă întâlnire a absolvenților promoției 1966. Evenimentul a avut loc la Sala de 200 de locuri a Palatului Administrativ din Ploiești. Iar dacă vă gândiți că revederea a fost una ușoară, ei bine nu a fost chiar așa. Asta pentru că timpul și-a pus amprenta pe fiecare. Aflați la vârsta a treia, cei prezenți au recunoscut că este extrem de greu să-și recunoască colegii. Părul alb, ochelarii, inclusiv zâmbetul... Totul erau parcă altele.

„Tu esti măi Gelule?”, își întreba fostul coleg de bancă unul dintre participanți. „Atunci erai mărunțel..... Erai brunet... Nu aveai ochelari... Tu esti măi Gelule? Îți aduci aminte ce mai făceam la școală?”... Iar întrebările nu au contenit minute în șir. Noroc că, la intrarea în sală, fiecare participant a primit un ecuson cu numele acestuia, astfel încât identificarea să fie mai ușoară... Nu au lipsit nici emoțiile...  Mai toți au povestit că timpul parcă a zburat mult prea repede.

„Parcă ieri eram elevi. Mai ții minte ce făceam la ore?”, se întrebau retoric cei care după câteva minute de acomodare și-au reamintit cum era în urmă cu 50 de ani perioada din liceu. Se pare că nimeni nu a putut uita năzbâtiile, uniforma... Unii și-au amintit cu drag de foști profesori, care, din păcate, s-au stins... Bineînțeles de la o astfel de reuniune nu au lipsit fotografiile.

Mulți dintre cei prezenți au studii superioare. Unii, după pensionare, scriu cărți... Alții își cresc nepoții. Fiecare are o poveste și toată lumea dorea să o spună. Și, bineînțeles, la o astfel de revedere s-a strigat și catalogul.

„Am fost absolvent al Liceului I.L. Caragiale în urmă cu 50 de ani și am avut ambiția să văd cât de mulți dintre foștii colegi îi pot găsi. Am reușit să găsesc 200 din 280. Până la vară, când avem întâlnirea oficială sper să-i găsesc și pe ceilalți. Am avut o plăcere deosebită să-i văd după atâția ani, să îi cunosc pe câțiva dintre ei. Noroc că le-am pus etichete că altfel nu știam cine cu cine vorbește și se pare că a ieșit ceva frumos. Mulți colegi sunt plecați și în Franța, și în Germania, și în America... Mulți au copiii plecați în străinătate... Să dea Dumnezeu să ne revedem la următoarea întâlnire din luna mai”, era de părere Gheorghe Pascu, la finele întrevederii.