boboteaza

Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor din satele din Prahova, unde se păstreaza o serie de datini şi obiceiuri.

Se spune că Boboteaza este ocazia perfectă pentru asigurarea bunăstării și sănătății credincioşilor în noul an. Fetele care vor să se căsătorească postesc. Boboteaza este de altfel sărbătoarea practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate. La Starchiojd o altă tradiție se păstrează de ani de zile. În noaptea de Bobotează, se păstrează încă tradiția ca sub pernă fetele să-și pună busuioc ca să-și viseze ursitul.

În alte zone ale județului, femeile fac piftie, iar bărbații își pregătesc caii, pentru tradiționalul Botez al cailor. Tradiția se păstrează în special la Pucheni, unde pe câmpul de la ieșirea din localitate, după stropirea animalelor cu apă sfințită, are loc o cursă cu cai.

Peste tot, atât la sate, cât și la orașe, preoții au început deja sfinţirea caselor. 

Se spune că de Bobotează, care are loc în fiecare an pe 6 ianuarie, va fi frig, dar de departe tradiția spune că într-o astfel de zi se purifică natura, dar mai ales apele de forțele răului.

La Bobotează au loc două slujbe de sfinţire a apei - Agheasma Mare. Prima se săvârşeşte în ajunul Bobotezei, iar preoţii o folosesc la sfinţirea caselor şi a celor ce locuiesc în ele. A doua slujbă, mult mai amplă, are loc chiar pe 6 ianuarie. Cu Agheasma Mare făcută cu acest prilej, sunt stropiţi credincioşii participanţi la slujbă şi biserica. Tot din această Agheasmă Mare, credincioşii iau acasă, în sticle sau alte recipiente curăţate cu grijă în prealabil, pentru a le folosi tot anul, până la Boboteaza viitoare. Agheasma Mare, spun oamenii, are puteri tămăduitoare.

„Agheasma Mare se bea dimineața, înainte de masă. Apa este tămăduitoare dacă ai credință”, ne-a povestit Violeta Dumitru, una dintre femeile care cred în continuare în vindecarea bolilor prin credință.