ion panait cu sotie si fetita

Ion Panait a lăsat munca pe șantierele din Germania ca să vină la Olimpiadă. S-a antrenat doar o lună pentru Rio, cu soția! Acesta a pierdut meciul din primul tur la lupte greco-romane cu rusul Islam Albiev, scor 2-4, la categoria 66 kg.

Are 35 de ani și s-a calificat la a doua ediție a Jocurilor Olimpice. A mai fost la Beijing în 2008, acolo terminând al 13-lea. La Rio a pierdut greu, foarte greu în primul tur, în fața campionului olimpic, mondial și european, rusul Islam-Beka Albiev.

"După o pauză de cinci ani e greu să te bați cu unii care să pregătesc zi de zi. Eu am avut o lună de antrenament. Am cerut să vin din luna mai, federația să-mi plătească salariul, dar nu s-a putut", spune luptătorul Ion Panait.

A avut o viață grea, a crescut la casa de copii din Bușteni, acolo unde a și început luptele, în 1990.

"Eu sunt mulțumit de concursul pe care l-am făcut. Am greșit în prima repriză, dar a doua repriză am dominat-o clar. Eu spun că la condițiile de pregătire pe care le-am avut, am făcut un meci destul de bun. Toată lumea s-a speriat de mine. Și mongolii când au auzit că am venit după cinci ani, rusul pe care l-am mai învins în 2011, și lui i-a fost teamă de mine", subliniază Panait.

RUGĂMINTEA MAESTRULUI CĂRARE

Ion Panait spune că nu ar fi revenit niciodată să lupte pentru România dacă nu l-ar fi rugat maestrul Petre Cărare, fostul său antrenor.

"Nu am vrut să vin, ținând cont de situația din țară. M-am certat cu cei din federație, cu clubul Dinamo, când am plecat în Germania. Nu mi s-a oferit ce trebuia să mi se ofere și am plecat. Am venit pentru maestrul Cărare, nu pentru federație sau Comitetul Olimpic. Ei nu au investit un cent în pregătirea mea. De o lună de zile am primit abia renta olimpică", afirmă sportivul.

"Dacă trăgeam un sorți mai bun... Primul meci contează foarte mult. Dacă prindeam un culoar mai favorabil, altfel era al doilea meci. Așa însă..." Ion Panait

În Germania lucrează în construcții și luptă pentru clubul SV Germania Weingarten.

"Acolo mă pregătesc din septembrie până în februarie, când sunt meciuri în Bundesliga. În cursul anului nu am cu cine să mă pregătesc la club. Când m-a sunat domnul Petre Cărare să merg la calificări, în martie, eu nu mai făceam pregătire. M-am pregătit atunci cu soția, fiind și ea luptătoare!", dezvăluie Ion Panait.

La Rio a stat pe saltea mai mult din talent și experiență. S-a bătut parte în parte cu Albiev, care a câștigat cu 4-2.

"E foarte greu la nivelul ăsta să n-ai cu cine să te pregătești. Când am venit în pregătire am făcut febră! Două săptămâni de pregătire am avut practic.

Am vrut să vin de la 1 mai, dar nu mi s-au plătit salariile. Trebuia să-mi dea pe mai, iunie, iulie, august. Și-au luat angajamentul cei din federație că-mi plătesc salariul pe iunie și iulie. Nu mi-au dat nimic deocamdată. Să vedem acum, dacă nu am luat medalie, eu știu dacă mai primesc?", adaugă Panait.

2.000 €

câștigă Panait pe șantier în Germania, el fiind profilat pe acoperișuri de case. Merge zilnic 9 ore la serviciu

"ÎN ROMÂNIA NU AI SIGURANȚA ZILEI DE MÂINE"

Nu-i e teamă că nu va mai primi nici un ban. Spune că nu e prima oară. Experiența de la Rio e una extraordinară pentru el.

"Viața merge înainte, nu ar fi prima dată când mi se întâmplă! Eu merg cu capul sus, sunt un sportiv care știe să piardă. În primul rând trebuie să știi pierzi în sport și după aceea să ai puterea să revii și să mergi mai departe!"

Indiferent de ce se va întâmpla se va întoarce în Germania.

"Acolo am siguranța zilei de mâine, fetița e la școală, mi-am făcut mulți prieteni, toată lumea mă cunoaște. Sunt respectat în satul unde stau, mă lupt de 10 ani în Bundesliga, am un nume la 66 de kg. E greu să mă întorc acasă și ce să fac? Nu am casă, nu am nimic. De asta am și plecat!", subliniază luptătorul.

"SPORTUL ROMÂNESC SE PRĂBUȘEȘTE!"

Panait spune că a găsit, după cinci ani, sportul romnesc cum l-a lăsat, prăbușit.

"Nu s-a schimbat nimic, nu s-a investit nimic. Din ce în ce mergem mai prost, în jos. Nu se investește, sportivii nu sunt motivați. Sportivii pleacă după perioada junioratului pentru că nu li se oferă nici un salariu, nu vine nimic din spate", afirmă Panait.

"Era mai bine în 1990. Atunci aveai un salariu, te scotea din producție. Așa e și în Germnia. Mergi la muncă și, înainte de Europene, Mondiale, Jocuri Olimpice, te scot din producție două luni și te pregătești. La noi ar trebui să se aducă rezultate, sportivii sunt profesioniști, din sport trăiesc, nu merg la lucru. Cu toate acestea nu avem rezultate", adaugă "neamțul".
Citește articolul integral pe gsp.ro

 

Articole asemănătoare