Un tânăr a salvat doi pui de pescăruși de pe acoperișul unui bloc din Ploiești, după ce a sunat la 112 și i s-a transmis că această situație nu reprezintă o urgență.
Acesta a postat pe Facebook imagini cu puii de pescăruși care au fost salvați de la moarte, precum și descrierea operațiunii:
”Ma uitam de 2 zile la puiutii astia de pescarus de pe un bloc cu 4 etaje din fata blocului meu (eu stau mai sus) care au iesit recent din oua. Ii admiram de la geam si chiar i-am si fotografiat si ma gandeam cum as putea sa fac sa ii hranesc. Azi insa, cand am privit pe fereastra, disparusera. Deasupra blocului foarte multi pescarusi adulti agitati. M-am gandit ca or fi cazut.Se auzeau tipetele disperate ale puiutilor asa ca m-am dus sa vad ce se intampla. L-am zarit de jos pe unul din ei atarnat de strasina blocului (este bloc cu acoperis). Am sunat la o redactie de stiri locala intreband ce sa fac deoarece imi era frica sa sun la 112 (da…frica de amenda, nu radeti…). Domnul care mi-a raspuns auzea prin telefon tipetele puiului si m-a sfatuit sa sun la ISU, dandu-mi si numarul de telefon. Domnul de la ISU, insa, mi-a spus ca asa ceva nu poate fi considerat o urgenta si m-a indemnat sa sun la un serviciu de la primarie, moment in care mi-am dat seama ca nu ajung nicaieri. Cu chiu cu vai am luat legatura cu persoana de la ultimul etaj care m-a primit in casa pentru a incerca sa ies pe geam si sa prind puiul. (Imaginile sunt de cand eram pe geam). Ulterior am urcat foarte greu pe acoperis printr-o trapa foarte ingusta. Tabla era aluneacoasa dar am reusit sa ajung si sa-i gasesc pe „vecinii” mei puiuti, prinsi unul de altul cu o guta de pescuit. Unul era atarnat de streasina iar fratele lui era prins in burlan, sustinand greutatea celuilalt. M-am aplecat si l-am prins de picior pe cel atarnat iar apoi i-am adus pe amandoi la loc sigur. Mici, la ananghie, dar tot ciupeau cu ciocurile lor mari…A urmat o munca, cu o singura mana, de descurcare a gutei de pe picioarele lor, in timp ce cu cealalta tineam puii si in timp ce ma ciupeau de zor… Acum sa speram ca vor creste mari si isi vor lua zborul. Unul dintre ei parea a avea o aripa rupta, dar sa speram ca doar mi s-a parut.
As avea un sfat pentru toti cei care se gasesc in situatii de genul acesta. Luati-va inima in dinti, oricat de riscant ar parea si ajutati animalele aflate la ananghie. Imi era teama ca voi fi atacat de pescarusii care zburau prin jur (erau cateva zeci) dar nu s-a intamplat nimic. Asadar…daca va sta in putinta…actionati…”
