Bucura Dumbravă

Vârful Bucura, al doilea ca înălțime din Bucegi (2503 m), se numește astfel după scriitoarea Bucura Dumbravă, care a avut o viață fascinantă.


Al doilea cel mai înalt vârf din Bucegi, numit Vârful Bucura Dumbravă sau Vârful Ocolit (2503 m), își datorează „botezul“ unei femei excepționale, scriitoare și pionieră a turismului montan, cu o poveste de viață fascinantă.

Pe numele său real Fanny Seculici, Bucura Dumbravă s-a născut în 1868, la Bratislava. În 1873, familia ei s-a mutat în Sinaia, unde a făcut și o parte a școlii, iar câțiva ani mai târziu, la București.

Despre cariera sa literară se știe că a început sub influența reginei Elisabeta a României. În 1882, pe vreme când avea 14 ani și se afla într-o excursie la Sinaia, Fanny Seculici i-a citit reginei câteva poezii proprii, scrise în limba germană, limba sa maternă. Regina, scriitoare la rândul său, a fost plăcut impresionată de talentul tinerei și a încurajat-o să continue, oferindu-i sprijin financiar.

Scriitoarea este invitată deseori la Peleș și, cunoscând-o mai bine pe regina Elisabeta, devine interesată de natura României, de literatura și folclorul românesc. Probabil că nu întâmplător își alege pseudonimul Bucura Dumbravă, întrucât pseudonimul reginei era Carmen Sylva (Carmen= cântec, Sylva=pădure). Ulterior, studiază la un pension german din București, unde învață și limba română.

Astfel, Fanny Seculici începe să scrie romane istorice, mai exact o trilogie intitulată “Spărgătorul de valuri”, pe care o semnează sub pseudonim. Din trilogie, primul roman, „Der Haiduck” (Regensburg, 1908) evoca figura lui Iancu Jianu. Cel de-al doilea volum, „Der Pandur” (Regensburg, 1912) era despre Tudor Vladimirescu. Cel de-al treilea roman al trilogiei, „Sarea Norodului”, evoca figura lui Gheorghe Lazăr. Trilogia a fost redactată în limba germană, dar a fost tradusă la scurt timp de la publicare și în limba română. Unul dintre volume, „Der Pandur”, a fost tradus chiar de Bucura Dumbravă.

În 1905 a înfiinţat societatea „Chindia“, care îşi propunea să cultive gustul pentru jocurile naţionale şi portul popular. Societatea a funcţionat până la primul război mondial.

Pionieră a turismului montan

Pasionată de munte, Bucura Dumbravă pleca în fiecare primăvară la Sinaia, făcând excursii lungi în Bucegi, în Parâng, în retezat și în Făgărș, alături de prieteni şi prietene şi călăuzită de cei mai buni cunoscători ai Bucegilor. Este prima femeie care a ajuns la Vârful Omu, cel mai înalt vârf din Bucegi.

În anul 1921, împreună cu geograful Mihai Haret, scriitorul Emanoil Bucuța și alţi prieteni, a înfiinţat „Hanul Drumeților“, o asociație de turism care a avut contribuţii importante la dezvoltarea turismului montan de la noi din țară.

Sub influenţa drumeţiilor montane, Bucura Dumbravă scrie prima carte în limba română, „Cartea munţilor“ (Bucureşti, 1920), care este un amestec poetic de îndrumări pentru organizarea şi efectuarea de drumeţii şi de note de călătorie.

În ultimii ani de viaţă, Bucura Dumbravă a început să se preocupe de studiul teozofiei, iar în anul 1925 a înfiinţat loja teozofică din România, pe care a condus-o până la moarte. A fost de asemenea membră a lojei masonice „Steaua Orientului”.

A participat la mai multe congrese teozofice, printre care două în India. S-a îmbolnăvit de malarie pe vaporul cu care se întorcea din India, și unde îl cunoscuse pe Krishnamurti. A murit în ianuarie 1926 într-un spital din Port Said, Egip. Înainte de a muri, a spus îngrijitoarelor ei că numai vederea munţilor ar mai putea-o însănătoşi.

Un vârf plin de „energii“

Despre Vârful Bucura se spune că animalele îl ocolesc, iar acest fapt ar fi cauzat, în opinia multora, de energiile de pe vârf, dar și de faptul că mai multe persoane ar fi dispărut fără urmă în zonă. Mulți dintre cei care au fost pe Vârful Bucura susțin că au simțit energii puternice sau că au auzit sunete ciudatem teorii care nu au fost însă probate.

Vârful se găseşte la mică distanţă de Vârful Omu și cabana Omu și, deși este printre cele 14 vârfuri din România ce depaşesc înălţimea de 2500 m, este mai puţin cunoscut, fiind „eclipsat de mult mai celebrul său vecin, Vârful Omu.