Ploiestiul isi aduce aminte

Duminică, 7 august, de la ora 15:00 va avea loc la Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești prima conferință din cadrul proiectului „Ploieștiul își aduce aminte”. Invitat va fi Octav Bjoza, fost deținut politic și președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Evenimentul este organizat de către Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană (AEDU), cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer și în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu-Quintus”.

La 27 de ani de la căderea regimului comunist, repercusiunile sale continuă să marcheze societatea românească. Represiunea, controlul și cenzura au schimbat destine și au alterat comunitățile. Zeci de mii de persoane au fost arestate și condamnate la ani grei de închisoare pentru că s-au opus comunismului sau pentru că prin simpla prezența reprezentau valori și principii contrare noului regim. Teama și neîncrederea cauzate de represiunea Securității au afectat radical viața de zi cu zi și au inversat scara valorilor.

Scopul proiectului „Ploieștiul își aduce aminte” este de a informa comunitatea ploieșteană cu privire la evenimentele represive din perioada 1945 – 1964, pentru a ajunge la o conștientizare a efectelor acestora asupra României în general și a Ploieștiului în particular. De asemenea, proiectul urmărește să recupereze memoria unor persoane din Ploiești și nu numai care au fost victimele represiunii comuniste din primele două decenii postbelice. Nu în ultimul rând, prin cunoașterea istoriei recente se pot găsi modele umane de verticalitate și de curaj, într-o societate în care criza valorilor este frecvent reclamată.

Astfel, duminică, 7 august, de la ora 15:00, la Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești va avea loc conferința susținută de Octav Bjoza, fost deținut politic și președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Arestat în 1958 pentru apartenență la organizația anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Brașov, Octav Bjoza a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. A trecut prin închisorile Codlea, Gherla, Galați, Brăila, Văcărești și Jilava, precum și prin lagărele de muncă de la Strâmba, Stoienești, Salcia și Periprava, la ultimul loc cunoscând regimul de detenție condus de către Ioan Ficior. Ulterior, pedeapsa a fost redusă și a fost eliberat la 23 iunie 1962.