Vara asta este despre tine - AFI Palace Ploiesti

printul nicolae si ioana doleti

Născut la Sinaia, în 1903, principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a renunțat la Casa Regală pentru femeia vieții lui, Ioana Doletti, o prahoveancă din Tohani.

 

Principele Nicolae al României (1903-1978) a preferat să renunțe la drepturile sale regale pentru o femeie, o prahoveancă din Tohani care, atunci când a cunoscut-o, era măritată. Fratele său, Carol al II-lea, la rândul său implicat în scandaluri amoroase, l-a presat să renunțe la pasiunea pentru Ioana Doletti, însă principele Nicolae a preferat să devin un om simplu, Nicolae Brana, și să ia calea exilului, decât să renunțe la povestea sa de dragoste.

Principele Nicolae, Nicky, aşa cum îl alinta familia, s-a născut la Sinaia, la Castelul Pelişor, pe 5 august 1903, fiind al patrulea copil al cuplului princiar Ferdinand şi Maria. La venirea lui pe lume, principele Carol avea 10 ani, iar surorile Elisabeta şi Mărioara aveau 9 ani şi respectiv 3 ani. A primit numele nașului său, ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei.

 

Mama sa, Regina Maria, l-a descris astfel: „un băieţel frumos, cu nasul cam lung... ochii erau de un albastru intens, cu o privire impunătoare, uneori aproape fioroasă“. Un copil „independent, capricios, ciudat, chiar imprevizibil”, dar „seducător, direct, cu o fire deschisă”. De altfel, se spune că micul Nicky a fost copilul preferat al Reginei Maria, dar şi fratele preferat al micului prinţ Carol, cel puțin în copilăria pe care Nicolae și-a petrecut-o la Sinaia, în Castelul Pelişor.

Înaintea Primului Război Mondial, Nicky a fost trimis la vestitul Colegiu britanic Eton, în pofida pasiunii sale declarate pentru medicină, la care s-a opus bătrânul rege Carol I. Pe atunci, un fiu sau un nepot regal nu putea fi decât militar. În timpul colegiului, prinţul şi-a uitat slăbiciunea pentru medicină şi, aidoma viitorului său nepot, regele Mihai I, a devenit un pasionat al aviaţiei şi al sportului în general, iar de-a lungul anilor, a participat la mai multe raliuri şi concursuri internaţionale cu automobile pe care le-a ansamblat singur.

După moartea regelui Carol I şi urcarea pe tron a tatălui său, Ferdinand I, revine în țară și se mută cu întreaga familie la Palatul Cotroceni din Bucureşti. După război, şi-a reluat studiile în Anglia şi face un stagiu militar în flota britanică.

Fiind al doilea născut de genul masculin, succesiunea sa la tron era exclusă astfel că, revenit definitiv în ţară, Nicolae îşi dedică timpului liber preocupărilor sale preferate: sportul şi viaţa mondenă. Iarna, pe dealurile din apropierea Castelului Pelișor, aveau loc adevărate concursuri de schi ce îl aveau în prim plan pe Nicolae, considerat cel mai frumos prinț al Europei vremurilor sale. Se spune chiar că distracţiile tânărului prinţ ar fi deranjat-o pe mama sa, Regina Maria, care i-a atras atenţia să fie mai cumpătat.

La un pas să devină succesor la tron

Dar, pe fondul scandalului declanşat de relaţia amoroasă a fratelui său Carol cu Zizi Lambrino, principele Nicolae a fost la un pas să devină succesor la tron. În septembrie 1918, Carol fugea la Odessa şi se căsătorea cu iubita lui Zizi, iar unele personalităţi politice ale vremii au cerut proclamarea prinţului Nicolae ca succesor.

În noiembrie 1918, Carol accepta desfacerea căsătoriei cu Zizi şi revenea pe poziţia de succesor la tron, astfel că varianta lui Nicolae urmaş al lui Ferdinand nu a mai fost luată în calcul.

Povestea de dragoste picantă cu Ioana Doletti

Principele Nicolae a cunoscut-o pe Ioana Dumitrescu Doletti chiar în perioada în care făcea parte din Regența constituită ca urmare a fugii principelui Carol cu Elena Lupescu.

Doletti, născută în 1902, era fiica unui proprietar de terenuri din localitatea prahoveană Tohani. După cum o caracteriza omul politic Constantin Argetoianu, Ioana era „de o frumusete discutabilă, dar înzestrată cu toate atracţiile viciului, deşteaptă şi şireată”. Cei doi s-au cunoscut în 1931, pe când Doletti era măritată cu fruntașul liberal Săveanu. Nicolae avea 28 de ani, iar Ioana Doletti 29 de ani.

Scandalul a izbucnit într-o zi, la poarta Automobil Clubului și a fost povestit în memoriile sale de Constantin Argentoianu. Prinţul dejunase cu iubita (Ioana Doletti îi devenise între timp amantă ) şi cu soţul ei, coborâseră toţi trei scara şi, când să se despartă, doamna Săveanu, în loc să se urce în maşina conjugală, s-a urcat în a Prinţului şi a şters-o fără nicio explicaţie. Săveanu a sărit în a lui şi a pornit după ei. În dreptul palatului Prinţesei Elena, Prinţul a oprit maşina, a scos garda şi a ordonat arestarea soţului.

În urma scandalului, Săveanu a cerut divorţul, iar drept recompensă, a fost numit consul şi detaşat la Bruxelles. După divorţ, Ioana a luat numele de Doletti şi a continuat relaţia cu principele Nicolae.

Căsătorie cu scandal

La data de 28 octombrie 1931, Nicolae şi Ioana s-au căsătorit, cu acte în regulă, în Tohani, încălcând Statutul Casei Regale. La auzul veştii că fratele său, principele Nicolae s-a căsătorit cu Ioana Doletti, Carol al II-lea a făcut tot posibilul să anuleze căsătoria.

Acesta a cerut distrugerea Registrului de Stare Civilă, pentru ca dovada căsătoriei să nu mai existe. Registrul a fost adus la Bucureşti şi rescris în întregime, omisă fiind căsătoria lui Nicolae. Prinţul a păstrat însă o copie de pe registrul iniţial şi a cerut recunoaşterea căsătoriei.

„Principesa României“

Problema căsătoriei care sfida regulile Casei Regale a ajuns şi subiect de discuţie în Guvern. Carol i-a dat un timp de gândire fratelui său, în speranţa că va reveni asupra deciziei. I s-au oferit şase luni, o excursie în străinătate pentru care regele Carol al II-lea a plătit 50.000 de franci şi 500.000 de lei lunar.

În schimb, principele Nicolae s-a purtat ca într-un voiaj de nuntă: soţia sa a fost prezentată în Europa drept „Principesă a României”.

În ţară, Carol al II-lea a dispus desfacerea căsătoriei scandaloase pe motiv că aceasta s-a produs fără consimţământul regelui, iar pe Ioana o numea „maladia Doletti”.

În 1937, Consiliul de Coroană a decis decăderea principelui din drepturile de membru al Casei Regale din cauza relaţiei cu Doletti, iar pe 9 aprilie, prinţul Nicolae a renunţat la toate drepturile şi şi-a dat demisia din toate funcţiile pe care le deţinea.

Și-a luat numele de Nicolae Brana și a pornit pe calea exilului împreună cu Ioana Doletti, stabilindu-se mai întâi în Franţa şi mai apoi în Spania. Au rămas împreună până la moartea Ioanei Doletti, care a fost răpusă de cancer în 1963. A fost înmormântată la Madrid. Cei doi nu au avut copii.

Nicolae Brana s-a recăsătorit, în 1967, cu Theresa Lisboa Figueira de Mello, o femeie mai tânără decât el. A murit în iulie 1978, la 75 de ani. Înainte de moarte, Nicolae şi-a exprimat dorinţa ca osemintele să-i fie aduse în ţară, la Sinaia, Curtea de Argeş sau Snagov.

A fost înmormântat într-un cimitir din Lausanne, Elveţia. Lângă el au fost aduse, câţiva ani mai târziu, şi osemintele femeii vieții lui, Ioana Doletti, însă ultima sa dorință nu a fost încă împlinită.

Reparația lui Mihai

În ciuda purtării lui Carol, Nicolae a fost prezent la înmormântarea acestuia, în aprilie 1953, spunând că: „L-am urât pe fratele meu mai mult decât orice pe lume. Carol a fost însă fratele şi regele meu”.

În 1942, nepotul său, Mihai, ce devenise rege al României după renunţarea la tron a lui Carol al II-lea, i-a recunoscut oficial căsătoria cu Ioana Doletti, iar din ianuarie 1947, Nicolae şi-a reprimit şi statutul de prinţ şi de membru al Casei Regale.