rusalii

Rusaliile, sau Pogorârea Duhului Sfant peste Apostolii Domnului, sunt sărbătorite în fiecare an, la 50 de zile după Paşte. Zilele de Rusalii sunt dedicate în special spiritelor morţilor, dar este şi prilej al unor tradiţii ce se pierd în negura timpurilor.

Rusaliile sunt sărbătorite timp de 3 zile, in zona Moldovei si a Transilvaniei, 7 zile in zona Munteniei si a Olteniei, iar in zona Banatului, timp de 8 zile. Potrivit tradiţiei cei care nu tin sarbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de Iele.

Semnificaţia Rusaliilor.

Reprezentari mitice feminine, Rusaliile sunt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Împarat, si spirite malefice. Ielele, asa cum li se mai spune, sunt spirite rebele ale mortilor, care, dupa ce au parasit mormintele în Joia Mare si au petrecut Pastele cu cei vii, refuza sa se mai întoarca în lacasurile lor pamântene si încep sa faca necazuri oamenilor.

Spre deosebire de strigoii mortii, care apar si fac necazuri oamenilor în anotimpul frigoros, Ielele se întâlnesc vara.

Potrivit traditiei, Ielele sunt fecioare frumoase, îmbracate în alb, fecioare batrîne, spirite sau duhuri rele si locuiesc prin paduri neumblate si neatinse de om, prin vazduh ori prin ostroave pustii.

Rusaliile sunt mereu însotite de lautari, danseaza mereu si întind mese pe iarba. Petrec si danseaza mirific, însa muritorii nu au voie sa le vada. Daca sunt văzute sau daca, din greseala, cineva calca pe locul pe care au dansat (unde iarba ramîne arsa), acesta se îmbolnaveste foarte grav de o boala numita, în limbaj popular, "luat de Rusalii".

Tradiţii de Rusalii

De boala Ielelor se poate scapa doar prin descântec ori prin intrare în hora Calusarilor. În unele zone se spune ca Ielele ursesc copiii la nastere si prezic moartea oamenilor. Ca sa se fereasca de duhurile rele, oamenii îsi împodobesc locuintele cu leustean, tei, usturoi, dar încearca si sa îmbuneze spiritele mortilor cu ofrandele specifice. Ele, Rusaliile, pedepsesc si pe aceia care lucreaza in aceasta zi considerata a dansului lor, si nu o pretuiesc si sarbatoresc cum se cuvine.

O superstitie spune ca daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste lucruri.

La sate, in special, se pastreaza traditia ca in aceasta zi sa se duca la biserica pentru sfintire crengi de tei si nuc, acestea simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli.

Crengute se agata apoi la strasina caselor sau la icoane. Se spune ca acestea te vor apara de cele rele si in plus, se mai spune ca acestea ar capata puteri miraculoase pentru vindecarea celor care sufera de surzenie.

Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. 
Preotii si satenii ies pe camp in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Un obicei unic in tara aduna, de Rusalii, in localitatea clujeana Batin, sute de turisti. Numele obiceiului este "impanatul boului" si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara "il stapaneste", apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an.

Satenii de pe Valea Gurghiului (judetul Mures) sarbatoresc in fiecare an, dupa Rusalii, obiceiul numit "udatul nevestelor". Conform traditiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sanatoase si mai frumoase.

Faimosul joc al Calusarilor este un dans ritual care vine de la saritul peste foc pentru a scapa de iele, zanele rele. Dansul Calusarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac.

Dansul Calusarilor este un dans pastrat din vechimi si care urmareste sa indeparteze vraja picurata peste cel sedus si sa puna pe fuga ielele.

In judetul Olt, luni, in a doua zi de Rusalii, se duc calusarii la casa bolnavilor din sat. Persoana suferinda este scoasa din casa, asezata cu fata in sus, cu capul spre miazazi (sau rasarit), se aseaza langa ea steagul si o oala de pamant cu apa, de care leaga o ata rosie si un pui mic de gaina.

Daca, dupa executarea tuturor melodiilor, bolnavul incepe sa tremure, e semn ca e luat din calus. Atunci stabilesc o zi in care vor veni sa-l scoale din calus. Ei repeta jocul potrivit de trei ori; atunci este prins si bolnavul in joc; in acest moment vataful ia oala de lut si o arunca in sus.

Cand cade, oala se sparge si puiul ramane mort. Daca bolnavul are noroc sa se scoale, sar cateva picaturi de apa pe el; atunci el se va ridica si fuge dupa calusari jucand. Daca nu are noroc sa se scoale, nu-l atinge nicio picatura de apa, inseamna ca e ursit sa moara.

In vremuri vechi barbatii care umblau singuri noaptea, drumetii care riscau sa fie prinsi de magia noptii de Rusalii, de Iele, purtau la brau usturoi, frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, pentru indepartarea puterii misterioase a Ielelor .

Se mai spune si ca nu este de dorit sa te prinda in Noapte de Rusalii, noaptea tainica a dansului Ielelor, nici la rascruci de drumuri, nici la marginea padurii, nici in munti, nici pe malul intunecat al apelor, caci aceia au sanse mari de a surprinde dansul Ielelor si de a-si pierde mintile.

Acest Mit al Ielelor, Rusaliilor in timp s-a suprapus peste Sarbatoarea Crestina a Sfintelor Rusalii, iar din sarbatoare pagana, a devenit sarbatoare crestina, pastrandu-se de atunci aceste obiceiuri, datini, superstiti si legende cu Iele...

Începând din 2008, în România, prima si a doua zi de Rusalii sunt declarate zile libere.

Sursa: RTV.NET