Viaţa stresantă, mâncarea multă şi nesănătoasă şi incapacitatea oamenilor de a-şi construi relaţii trainice atât cu propria persoană, cât şi cu cei din jur, fac ca obezitatea, bolile cardiovasculare şi depresia să fie cele mai frecvente boli ale lumii secolului XXI. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ocupă primul loc în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de afecţiunile cardiovasculare, în timp ce peste 21% dintre români sunt obezi, după cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii. În ceea ce priveşte depresia, numărul persoanelor care vor suferi de această boală va creşte în următorii ani, fapt datorat, conform specialiştilor, dezvoltării acestei afecţiuni în cazul copiilor şi adolescenţilor. Aceste afecţiuni pot fi evitate prin construirea unui regim de viaţă sănătos, bazat pe o alimentaţie corectă, pe relaţii interumane solide, sport şi relaxare.

 

Fiecare dintre aceste afecţiuni creează diverse probleme şi complicaţii. Dacă obezitatea afectează întregul corp, prin faptul că grăsimea are capacitatea de a se infiltra în toate organele, depresia afectează psihicul şi, în consecinţă, aceasta poate, de asemenea, conduce la comportamente nesănătoase, care pot afecta funcţionarea corectă a organismului.

Bolile cardiovasculare apar ca o consecinţă a primelor două, dar şi a efectelor pe care acestea le generează. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România este prima în clasamentul mortalităţii prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană, 60% din decesele înregistrate sunt provocate de de acestea, cu 12% mai mult decât media europeană.

Obezitatea

Obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale secolului XXI, care este din ce în ce mai frecventă şi în România. 52.868 de cazuri noi de obezitate au fost înregistrate în anul 2014 la medicii de familie din ţara noastră, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Studiul „Obezitatea în România” – ORO, din vara anului 2014, arată că 21,3% dintre românii de peste 18 ani suferă de obezitate. Potrivit acestui studiu, rata obezităţii creşte o dată cu vârsta, astfel că în timp ce la adulţii de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceştia, procentul creşte la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani şi ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani. Potrivit aceluiaşi studiu, obezitatea afectează 23% dintre bărbaţi, faţă de 20.3% dintre femei.

„Obezitatea reprezintă o condiţie cronică caracterizată prin tezaurizarea în exces de masă adipoasă, care poate afecta starea de sănătate. În ultimele decenii a devenit o problemă majoră de sănătate publică în lume, cu o prevalenţă în continuă creştere la toate vârstele şi la ambele sexe”, a explicat pentru gândul Nicoleta Dumitru, medic în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon.

Specialiştii arată că nu ceea ce mâncăm provoacă apariţia excesului de grăsime, ci cantitatea de mâncare asociată cu sedentarismul şi stresul provoacă acest lucru.

„Din punctul meu de vedere este consumul mult prea mare de alimente, deci o cantitate mare de mâncare, în raport cu sedentarismul care a ajuns să atingă nişte cote alarmante. Noi suntem proiectaţi de natură să ne mişcăm foarte mult şi mâncarea să fie puţină şi trăim în condiţii improprii faţă de cum am fost proiectaţi, adică ne mişcăm foarte puţin şi mâncăm foarte mult”, a declarat pentru gândul Mihaela Bilic, medic primar Diabet şi Boli de Nutriţie.

De asemenea, medicul susţine că incapacitatea noastră de a ne controla atunci când vine vorba de mâncare apare şi din cauza vieţii stresante şi a presiunii care este pusă pe noi în fiecare zi. Stresul afectează psihicul uman şi pentru că nici creierul, nici organismul nu reuşesc să combată acest stres, ne folosim de mâncare. Astfel, în ziua de astăzi, mâncarea a devenit „o metodă anestezic”, după cum o cataloghează medicul.

„Societatea noastră este bolnavă şi kilogramele în plus sunt o boală a sufletului pentru că, din păcate, în ultimii ani, din ce în ce mai puţină atenţie este acordată stării noastre de bine şi satisfacerii emoţionale şi liniştii. Este răspunsul la stresul în care trăim şi în momentul în care ne este greu nu putem să ne plângem, însă apelăm la mâncare ca să putem continua”, explică Mihaela Bilic.

Efectele obezităţii: diabet, boli cardiovasculare

Indiferent de vârstă sau sex, obezitatea afectează întreg organismul uman, din cauza faptului că grăsimea se depune pe toate organele, influenţând funcţionarea lor. „În momentul în care sunt kilograme multe în plus, această grăsime sufocă din interior organismul şi afectează organele, schimbă metabolismul, schimbă sinteza de hormoni. Organismul este invadat de grăsime şi toate organele suferă. Nicio altă boală nu atinge toate organele aşa cum o face grăsimea”, explică medicul Mihaela Bilic. 

Potrivit Institutului Naţional de Endocrinologie, obezitatea este asociată cu o serie de alte probleme care afectează starea generala de sănătate şi cresc semnificativ riscul de deces. În cele mai multe dintre cazuri, obezitatea conduce la apariţia diabetului zaharat de tipul 2, dislipidemiei, adică creşterii şi scăderii constante a nivelului de colesterol din sânge, bolilor cardiovasculare, precum şi a unei serii de complicaţii digestive, pulmonare, renale, ale oaselor şi articulaţiilor şi chiar care ţin de reproducere.

Lupta împotriva obezităţii: mai puţină mâncare şi mai multă mişcare

Cum ne putem feri de obezitate şi de complicaţiile pe care le generează ea? Medicii recomandă, în primul rând, abordarea unui stil de viaţă sănătos în care să ştim să ne raportăm la mâncare, nu neapărat prin prisma originii ei, ci prin cantitatea pe care o consumăm. De asemenea, este important să ne mişcăm cât mai mult, mai ales în timpul liber când avem tendinţa să fim extrem de sedentari.

„Menţinerea unui stil de viaţă sănătos poate preveni apariţia excesului ponderal şi a obezităţii. Astfel, este indicată o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de calorii pentru vârstă şi sex. Se preferă fructele, legumele proaspete, cerealele integrale, carnea slabă, laptele şi produsele lactate degresate. Se limitează consumul de grăsimi de origine animală, consumul de carne roşie şi a dulciurilor concentrate. Se indică activitate fizică cu evitarea sedentarismului în timpul liber”, explică medicul Nicoleta Dumitru de la Institutul Parhon. 

Atunci când în cazul unei persoane obezitatea atinge cote care nu mai pot fi controlate prin reducerea cantităţii de mâncare şi prin practicarea sportului, pacienţii sunt obligaţi să apeleze lachirurgia bariatrică. Aceasta presupune micşorarea stomacului şi modificarea modului de funcţionare a intestinelor, astfel încât corpul să nu mai fie capabil să absoarbă atât de mulţi nutrienţi. „Este o metodă dramatică, dar ca orice problemă pe viaţă şi pe moarte, decât să mori, mai bine să ţi se neutralizeze tubul digestiv ca să nu mai poţi să te îngraşi”, este părerea Mihaelei Bilic despre această operaţie.
Citește articolul integral pe gandul.info