prisca

Răzvan Prișcă, candidatul PNL Prahova la Camera Deputaților, a acordat un interviu despre strategia de dezvoltare turistică a zonei Valea Prahovei.

Reporter: Cum se vede astăzi, din afara județului, zona turistică a Văii Prahovei?

Răzvan Prișcă: Din păcate astăzi stațiunile de pe Valea Prahovei sunt promovate mai mult ca „puncte ale morții” de pe DN1 și reușesc să ajungă subiect de știri doar la sfârșit de săptămână, atunci când, invariabil, traficul este blocat și parcurgerea Bușteniului, spre exemplu, durează aproape o oră. Zona turistică este promovată sporadic, în funcție de vreun eveniment sportiv, fără să existe o strategie sau o campanie de promovare integrată. Dar această situație este normală în situația actuală pentru că acestei zone îi lipsește viziunea integrată de dezvoltare și promovare.

Obiectiv vorbind, capacitatea și potențialul stațiunilor de a oferi servicii de calitate și atractive pentru turiști este foarte redus în ceea ce privește infrastructura de ski și a tot ceea ce derivă din activitățile de iarnă.

Trebuie să acceptăm că cea mai mare parte a turiștilor care vin într-o stațiune montană iarna, vin pentru a practica un sport iar toate celelalte activități economice din stațiuni sunt direct legate de acesta.

Astăzi Valea Prahovei se vede „din afară” ca o zonă cu un potențial uriaș de dezvoltare dar care supraviețuiește aproape exclusiv datorită implicării unor oameni inimoși, întreprinzători privați, care au investit cu suflet în zonă dar care sunt plafonați de lipsa de interes și viziune a statului. Pentru că într-un astfel de proiect, investițiile private trebuie sprijinite obligatoriu printr-o viziune a statului.

Reporter: Care credeți că sunt principalele probleme care frânează dezvoltarea zonei?

Răzvan Prișcă: Toate problemele derivă, în opinia mea, din zona administrativă guvernamentală dar și legislativă. Stațiunile din zona au primari inimoși care au încercat, în limitele competențelor lor, să-și dezvolte localitățile dar atunci când vorbim de stațiuni turistice de interes național competențele și atribuțiile unui primar de stațiune sunt limitate.

Spre exemplu, o problema legislativă care generează o situație cu adevărat absurdă este actuala împărțire pe regiuni în ceea ce înseamnă atragerea de fonduri europene. Să luăm ca și caz concret orașele Azuga și Predeal, între care distanța este de doar 3 km. Predealul aparține județului Brașov în timp ce Azuga e în Prahova. Județul Brașov face parte din Regiunea Centru, județul Prahova din Regiunea Sud-Muntenia. Administrația Regiunii Centru este la Alba-Iulia, cea a Regiunii Sud-Muntenia, la Călărași. Dacă astăzi, primarii din Predeal și Azuga ar dori să depună un proiect comun pentru micro-zona lor, ar trebui să meargă unul la Alba-Iulia, celălalt la Călărași, să susțină fezabilitatea unui proiect în fața unor oameni care probabil au trecut doar de câteva ori în viață prin zona.

Din cauza împărțirii zonei în două județe, este imposibil să putem avea servicii integrate precum în Austria sau Italia și mă refer aici la linii de transport în comun unice, la cartele de ski unice sau la domenii skiabile care să comunice între ele, chiar dacă sunt pe domeniul unor localități sau chiar județe diferite.

Reporter: Cum credeți că s-ar putea schimba situația actuală?

Răzvan Prișcă: În primul rând cred că trebuie să acceptăm că în limbaj popular, atunci când românii sau străinii vorbesc despre „Valea Prahovei” se referă atât la valea râului Prahova cât și la valea Timișului sau valea Bârsei cu zona Bran, Râșnov și chiar și la Poiana Brașov. Toate aceste stațiuni formează „regiunea Văii Prahovei” care astăzi, chiar așa deficitar în servicii turistice, este cea mai dezvoltată zonă turistică montană a României. Fiind, în perspectiva autostrăzii, la 30-45 de minute distanță de București, de aeroportul Otopeni și la 15-20 de minute de proaspăt aprobatul aeroport Brașov, zona are un potențial uriaș în anii viitori. De aceea e foarte important modul în care statul vine în sprijinul comunităților în perioada următoare.

Tocmai plecând de la aceste realități, cred că la nivel legislativ trebuie să gândim înființarea prin lege a unei regiuni care să cuprindă tot acest areal turistic și să poată administra integrat, centralizat, dezvoltarea uniformă a întregii zone. În România există deja de peste 15 ani un astfel de exemplu de succes, Regiunea Deltei Dunării, condusă de un guvernator care alături de administrațiile locale și mediul de afaceri din fiecare comună și oraș, gestionează integrat potențialul turistic al zonei.

Practic, pentru Regiunea Văii Prahovei ar trebui înființată o administrație condusă de un Guvernator numit prin decizie a Prim Ministrului care va conduce un consiliu de administrare din care vor face parte reprezentanți ai autorităților locale, instituțiilor, comunităților, agenților economici și ai ONG-urilor care dețin suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul regiunii turistice. Acest consiliu va genera un plan de management integrat al zonei iar Administrația Regiunii va putea accesa ca beneficiar, fonduri europene și va putea înființa societăți comerciale de utilitate publică, precum o societate de transport public sau o societate de administrare integrată a domeniilor skiabile.

Ceea ce propun eu este o asociere între localitățile din Prahova și Brașov într-o formă de administrare comună care să ducă la creșterea potențialului economic și turistic al regiunii. Într-o formă extinsă a proiectului, putem discuta și despre oportunitatea integrării în această regiune a văii Teleajenului, cu zona Cheia - Măneciu, care de asemenea suferă enorm ca și potențial turistic, neavând practic nicio atracție astăzi, în afara peisajului cu adevărat ieșit din comun. Ideea investiției într-un drum care să lege Cheia de Azuga (aproximativ 25 km în linie dreaptă) ar merita, cred, analizată în viitor pentru a potența Munții Ciucașului împreună cu Munții Bucegi printr-o viziune integrată.

Ceea ce îmi doresc eu e ca turistul care se cazează în Predeal să poată lua într-o zi autobuzul spre Sinaia, să schieze pe domeniul care în fapt aparține și de Sinaia și de Bușteni iar a doua zi, să ia același autobuz și să poată merge să schieze cu aceeași cartelă în Poiana Brașov. Îmi doresc ca agenții economici din Râșnov să îndrume turiștii locali  și spre Sinaia iar cei din Bușteni să le poată oferi accesul spre colegii lor din Bran. Îmi doresc ca toată această zonă să funcționeze ca un tot unitar, indiferent de culoarea politică a celor 10-11 primari sau a celor 2 președinți de consilii județene. Cred că un astfel de proiect va dubla numărul de turiști și va consolida, în timp, regiunea ca pol de atracție turistică în sud-estul Europei. (P.E.)