harta judete

Nici nu s-a terminat bine numărătoarea voturilor, că PSD şi PNL îşi dispută deja supremaţia la nivel naţional. Fiecare dintre cele două partide se laudă că a câştigat mai multe primarii decât avea înainte de alegeri, liderii se declară mulţumiţi şi defilează pe la televizor cu „cele mai bune rezultate”. În ciuda catastrofei de la Bucureşti, copreşedintele PNL Alina Gorghiu apreciază că acesta este „cel mai bun scor pe care l-a obţinut PNL după 1990” şi că partidul pe care îl conduce alături de Vasile Blaga a performat la alegeri, cu toate că Predoiu a reuşit să obţină în Capitală puţin peste 11%. La rândul său, Liviu Dragnea se declară satisfăcut de rezultat şi plănuieşte deja formarea majorităţii în 27 de judeţe. Într-adevăr, principalele fiefuri PSD şi PNL din ţară nu s-au dezis de orientarea lor politică şi, cu mici excepţii, raportul de putere se păstrează la fel ca până acum. Singurele judeţe în care au intervenit ceva schimbări în urma scrutinului de pe 5 iunie sunt Bacău, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Satu Mare şi Vâlcea. Gândul vă prezintă noua hartă politică a României şi principalele zone ale ţării în care s-au înregistrat modificări ale raportului de putere politică.

Rezultatele parţiale făcute publice până acum de Biroul Electoral Central au demonstrat că alegerile locale de duminică nu au reuşit să aducă mari schimbări în ceea ce priveşte harta politică a ţării. Asta înseamnă că marile partide au reuşit să-şi conserve principalele redute, excepţie făcând doar câteva judeţe în care raporturile PSD - PNL s-au modificat în urma scrutinului. Chiar dacă în precampanie şi în campania electorală partidele au defilat fiecare cu tot felul de criterii de integritate, formaţiunile au trimis în luptă, până la urmă, şi o serie de candidaţi notorii pentru problemele lor penale.

Acesta n-a fost, însă, un inconvenient pentru alegători, care, în unele cazuri, i-au votat chiar şi pe cei certaţi cu legea în proporţii covârşitoare.

BUCUREŞTI: La Primăria Generală a Capitalei s-a înregistrat o premieră: Gabriela Firea este prima femeie aleasă primar general. În ceea ce priveşte culoarea politică, însă, lucrurile nu s-au schimbat fundamental, întrucât la ultimele alegeri bucureştenii l-au votat pe Sorin Oprescu, acesta fiind susţinut tot de social-democraţi. Chiar dacă până la scrutinul din 5 iunie interimatul a fost asigurat de liberalul Răzvan Sava, situaţia la urne l-a dat drept câştigător tot pe candidatul PSD. Tot social-democraţii au câştigat cele mai multe voturi şi în Consilul General, aceştia având şansa să formeze majoritate alături de UNPR şi ALDE.

SECTORUL 1: Un sector tradiţional liberal, acesta a fost pierdut la alegerile din 5 iunie de PNL, unde candidatul Alexandru Nazare s-a clasat pe locul al treilea. În Sectorul 1 s-a dus cea mai puternică bătălie electorală, între candidatul USB, Clotilde Armand, şi cel al PSD, Daniel Tudorache. Rezultatele primelor exit poll-uri o dădeau câştigătoare pe Armand, însă, pe măsură ce voturile au fost numărate, social-democratul Tudorache a câştigat teren şi a reuşit să o devanseze pe Armand.

SECTORUL 2: La fel ca în toate sectoarele Capitalei, PSD a câştigat şi la Sectorul 2, acolo unde alianţa PSD+UNPR era gata să mizeze pe Neculai Onţanu, dacă acesta din urmă nu ar fi fost cercetat penal de DNA. Astfel, social-democraţii l-au trimis în luptă pe Mihai Toader, care a reuşit să-i surclaseze pe contracandidaţii săi de la USB şi PNL, obţinând 35,2% din voturi.

SECTORUL 3: În ceea ce priveşte Sectorul 3, rezultatele alegerilor n-au fost deloc surprinzătoare, câştigător detaşat fiind Robert Negoiţă, candidatul PSD, cu peste 60% din voturi. În ciuda acuzaţiilor de natură penală care i se aduc, dar şi a suspiciunilor de plagiat care planează asupra tezei sale de doctorat, Negoiţă a fost votat de majoritatea celor care au venit la urne în Sectorul 3 şi a ajuns din nou primar.

SECTORUL 4: În ciuda asocierii de imagine pe care liberalul Răzvan Sava a încercat-o cu fostul edil Cristian Popescu Piedone, în speranţa că, poate, ar reuşi să câştige din popularitatea care îl caracterizează, candidatul PNL nu a reuşit să câştige lupta electorală, el fiind învins de PSD-istul Daniel Băluţă, cu circa 37% din voturi. Social-democraţii şi-au păstrat, astfel, influenţa şi în acest sector.

SECTORUL 5: Surpriza cea mai mare a apărut la Sectorul 5, acolo unde Marian Vanghelie, principalul favorit, a pierdut alegerile, reuşind să se claseze abia pe locul al treilea. Oricum ar fi, câştigători au fost, din nou, cei de la PSD, care au reuşit să-şi păstreze poziţia în sector, pentru că şi Marian Vanghelie a fost multă vreme membru PSD. Tot pesedist este şi noul edil, Daniel Florea, care a reuşit să obţină peste 33% din sufragii.

SECTORUL 6: O altă redută bucureşteană pe care cei de la PNL au pierdut-o pe 5 iunie este sectorul 6. În 2012, liberalii au reuşit să câştige primăria cu Rareş Mănescu, iar acesta a rămas singurul edil din Bucureşti care nu este cercetat penal de DNA. Totuşi, duminică, bucureştenii l-au preferat pe social-democratul Gabriel Mutu, pe care l-au votat în proporţie de aproximativ 37%. Liberalii s-au clasat aici abia pe locul al patrulea, candidatul Răzvan Mironescu fiind surclasat şi de Mihai Daneş, de la USB, şi de independentul Ştefan Florescu. 

ALBA: În judeţul Alba, Consiliul Judeţean a fost adjudecat, cu 57% din voturi, de PNL. Liberalii au păstrat şi conducerea primăriei reşedinţă de judeţ, iar liberalul Mircea Hava a rămas pe scaunul de edil la Alba Iulia, acumulând 58,94% din sufragii, cu 42 de procente mai mult faţă de principalul său contracandidat, Cătălin Potor (PSD). De-a lungul timpului, Hava a avut în mai multe rânduri probleme cu legea, fiind învinuit de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii, şi a fost vizitat de DNA care a decis sechestrului asigurator pe bunurile sale, acestea n-au fost, se pare, motive suficiente pentru a-i determina pe albaiulieni să aleagă un alt primar.

ARAD: PNL a rămas pe poziţii şi în judeţul Arad, acolo unde au câştigat Consiliul Judeţean cu 47% din voturi. Primarul Gheorghe Falcă a rămas, de asemenea, în funcţie, fiind votat de arădeni cu 46,14% din sufragii. Ziua scrutinului electoral a început, însă, cu emoţii pentru Falcă, pentru că edilul şi-a pierdut buletinul şi a fost nevoit să amâne momentul votului pentru a primi o nouă carte de identitate. Este al patrulea mandat pe care Falcă îl câştigă la primăria Arad, iar localnicii nu par să fie prea deranjaţi de problemele sale penale: procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Falcă în 2007, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Mai precis, potrivit procurorilor, Falcă ar fi primit de la doi reprezentanţi ai unei firme arădene o casă de peste 200 de metri pătraţi în centrul oraşului, iar primarul le-ar fi dat acestora la schimb un apartament de 90 de metri pătraţi, la un preţ mult subapreciat. În ciuda faptului că era anchetat pentru fapte de corupţie, în 2008 Falcă a fost reales edil al Aradului. Falcă a fost achitat definitiv în 2013 de aceste acuzaţii.

ARGEŞ: Argeşul este unul dintre judeţele cu „tradiţie” PSD-istă, aşa că social-democraţii au avut câştig de cauză şi la aceste alegeri. Consiliul Judeţean a fost adjudecat de PSD cu 57,54% din sufragii, iar la primăria Piteşti va sta în mandatul următor tot un social-democrat: Cornel Ionică, primarul interimar al oraşului în perioada în care fostul edil Tudor Pendiuc a fost arestat preventiv, l-a învins la limită chiar pe Pendiuc, diferenţa dintre ei fiind de mai puţin de 400 de voturi.

BACĂU: Bacăul este unul din puţinele judeţe în care, în urma alegerilor locale de pe 5 iunie, s-a schimbat ierarhia politică. PSD-ul a reuşit să câştige şi acest judeţ, obţinând 41,50% din voturi la Consiliul Judeţean, şi 35,38% din sufragii la primăria Bacău, prin candidatul Cosmin Necula.

BIHOR: Un alt judeţ care nu a înregistrat schimbări semnificative în urma alegerilor de duminică este Bihor, pe care şi l-a adjudecat, la fel ca şi la scrutinul precedent, PNL-ul. Astfel, la Consiliul Judeţean liberalii au obţinut 36,93% din voturi, iar pentru primăria reşedinţei de judeţ, orădenii au optat tot pentru un PNL-ist, Ilie Bolojan câştigând alegerile cu un scor zdrobitor de 70,94%.

BISTRIŢA-NĂSĂUD: PSD a câştigat alegerile şi în Bistriţa-Năsăud, acolo unde a obţinut aproape jumătate din totalul voturilor exprimate pentru Consiliul Judeţean (49,16%). Primarul oraşului Bistriţa, pentru a treia oară consecutiv, este tot un social-democrat, adică Ovidiu Creţu. Acesta a reuşit să atragă aproximativ jumătate dintre votanţi şi a primit 47,26% din sufragii, iar procentul pe care l-a obţinut i s-a părut unul „normal”, având în vedere proiectele propuse şi realizate în ultimii ani.

BOTOŞANI: În judeţul Botoşani au avut câştig de cauză atât PSD, cât şi PNL. Pe scurt, alegătorii au decis că PSD-ul merită să primească cele mai multe voturi pentru Consiiul Judeţean şi au votat în consecinţă, acordându-le social-democraţilor 47,25% din voturi. La primăria oraşului Botoşani, însă, locuitorii au ales un edil liberal, pe Cătălin Flutur, care a reuşit să întrunească şi el aproape jumătate din sufragii – 45,78%

BRĂILA: Judeţul Brăila rămâne un fief social-democrat, PSD reuşind să câştige aici atât Consiliul Judeţean, cât şi cea mai importantă redută a zonei, primăria reşedinţei de judeţ, Brăila. La judeţ, social-democraţii au obţinut un procent de 42,50%, în vreme ce noul edil, Marian Dragomir, a întrunit 44,63% din voturi. Dragomir a fost susţinut în campania electorală de fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu, acesta din urmă declarând, după aflarea rezultatelor, că această victorie este una „personală”.

BRAŞOV: La Braşov situaţia voturilor de duminică nu a fost una surprinzătoare, mai ales că PNL-ul a rămas la putere în acest judeţ. Liberalii au câştigat la Consilul Judeţean 38,47% din voturi, iar primăria oraşului Braşov a fost câştigată tot de George Scripcaru, fost membru PNL, acum candidat în calitate de independent. Scripcaru a obţinut 52,60% din sufragii, în ciuda faptului că pe 29 iunie 2015 a fost reţinut de DNA pentru abuz în serviciu şi luare de mită, fiind plasat apoi sub control judiciar.

BUZĂU: Nici la Buzău lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. La conducerea judeţului au rămas tot cei de la PSD, aceştia reuşind să-şi impună candidaţii atât la Consiliul Judeţean, cât şi la primăria oraşului Buzău. Astfel, la judeţ, social-democraţii au primit mai mult de jumătate din voturi – 53,30%, în vreme ce noul primar din Buzău, Constantin Toma, a reuşit să-i convingă pe 41,49% dintre alegători că merită votul lor.

CĂLĂRAŞI: Liberalii îşi menţin şi ei poziţia la Călăraşi, acolo unde 54% dintre alegători au dat PNL-ului voturile la Consiliul Judeţean. Noul primar din Călăraşi este tot un liberal, Daniel Ştefan Drăgulin, care a câştigat al doilea mandat în funcţia de edil cu 39,33% dintre opţiuni, învingându-l pe contracandidatul său de la PSD, Marius Dulce, fost viceprimar al oraşului.

CARAŞ-SEVERIN: În judeţul Caraş-Severin cele două mari partide tradiţionale, PSD şi PNL şi-au împărţit puterea la alegerile de duminică, acesta fiind unul dintre puţinele judeţe în care ierarhia politcă s-a modificat în urma scrutinului de pe 5 iunie. Astfel, după alegeri, social-democraţii şi-au adjudecat Consiliul Judeţean, cu 44,61% din voturi, în vreme ce liberalii au câştigat primăria oraşului Reşiţa cu 35,62% din sufragii, reprezentaţi de candidatul Ioan Popa.CLUJ: Primăria oraşului Cluj-Napoca a fost un succes sigur pentru PNL, întrucât candidatul liberal Emil Boc, fost prim-ministru şi fost membru PDL, este foarte popular în reşedinţa de judeţ, acesta reuşind, de fapt, să şi câştige cu o majoritate clară de 64,86% al patrulea mandat în al doilea cel mai mare oraş din România. Liberalii au obţinut majoritate şi la Consiliul Judeţean, acolo unde clujenii i-au votat, cu un procent de 41,17%.

CONSTANŢA: Primăria oraşului Constanţa a fost, încă o dată, câştigată de PSD. După ce Radu Mazăre a demisionat din funcţia de edil în urma problemelor sale penale, un alt social-democrat, Decebal Făgădău, a învins în cursa electorală de pe 5 iunie. În schimb, Consiliul Judeţean a fost adjudecat de PNL, liberalii obţinând 36,88% din voturi.

COVASNA: Un alt judeţ în care alegerile de pe 5 iunie nu au adus foarte multe modificări este Covasna. Lucrurile au rămas aici neschimbate atât la Consiliul Judeţean, cât şi la primăria reşedinţei de judeţ, Sfântu Gheorghe, unde Antal Arpad de la UDMR s-a impus cu un procent covârşitor de 73,06%.DÂMBOVIŢA: PSD-ul câştigă mandatul de primar al Târgoviştei, prin candidatul Cristian Stan, care reuşeşte să obţină voturile a 45,20% dintre participanţii la scrutinul de duminică. Partidul lui obţine şi cele mai multe voturi în ceea ce priveşte reprezentarea în Consiliul Judeţean, cu 59,96%.

DOLJ: Lia Olguţa Vasilescu păstrează şefia Municipiului Craiova, deşi procurorii DNA au reţinut-o pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Vasilescu a fost plasată în arest la domicile, iar miercuri Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea ei în libertate. Cu toate acestea, Lia Olguţa Vasilescu obţine 58,48% din voturi. Partidul ei, PSD, obţine cu 60%, şi cele mai multe portofolii pentru reprezentanţii în Consiliul Judeţean Dolj.

GALAŢI: PSD-ul păstrează Primăria Galaţi, prin Ionuţ Pucheanu. Acesta a reuşit să obţină 25,10% din voturile exprimate de alegători. PSD are şi cele mai multe prezenţe în Consiliul Judeţean, cu un procent de 44,71%.

GIURGIU: Judeţul Giurgiu rămâne al PSD-ului, care cucereşte Consiliul Judeţean cu 64,22% din voturile exprimate de alegătorii giurgiuveni. Candidatul PSD, Nicolae Barbu, va rămâne primarul Municipiului Giurgiu şi pentru următorii patru ani. Barbu a obţinut votul a 39,97% dintre alegători.

GORJ: PSD-ul îşi menţine supremaţia şi în judeţul Gorj prin Florin Cârciumaru, care obţine cel de-al patrulea mandat la Târgu Jiu cu 41,36% din voturi. Consiliul Judeţean este câştigat tot de PSD, social-democraţii primind voturile a 47,70% dintre alegători.

HARGHITA: UDMR şi-a adjudecat cele mai multe mandate în cadrul Consiliului Judeţean, cu 61,70% dintre voturi. În ceea ce priveşte primăria reşedinţei de judeţ, UDMR îşi păstrează şefia prin candidatul Robert Kalman Raduly, care a obţinut 65,78% dintre voturi.

HUNEDOARA: PSD şi-a asigurat şefia Consiliului Judeţean, cu 42,76% din voturi. Primăria Hunedoarei va fi condusă, pentru următorii patru ani, de un primar venit din partea unui nou partid, PSRo, Mircea Muntean, care a fost votat de 36,20% dintre alegători.

IALOMIŢA: PSD păstrează mandatul de primar al Sloboziei, prin victoria lui Adrian Mocinoiu. Acesta a reuşit să obţină un procent de 36,30%. Social-Democraţii şi-au asigurat şi cele mai multe mandate în Consiliul Judeţean, cu peste 50% din voturi, respectiv 50,32%.

IAŞI: Noul primar al Iaşiului este Mihai Chirică din partea PSD. Acesta duce mai departe conducerea social-democrată, reuşind să obţină 46,70% din voturile exprimate. În ceea ce priveşte Consiliul Judeţean, a câştigat tot PSD, cu un procent de 43,24%.

MARAMUREŞ: Coaliţia pentru Baia Mare, formată din UNPR, PNŢCD şi Forumul Democrat German, dă primarul reşedinţei de judeţ maramureşene, Baia Mare, în persoana lui Cătălin Cherecheş. Acesta a reuşit să obţină 70,14% dintre voturi. Vestea câştigării mandatului de primar a primit-o în spatele gratiilor. Cherecheş se află, în prezent, în arestul Penitenciarului Gherla, unde este reţinut, fiind acuzat că a primit mită zeci de mii de euro din partea unui reprezentant al unui club sportiv local în schimbul finanţării de către Primărie a echipei de fotbal. Aceeaşi formaţiune a reuşit să obţină şi cele mai multe mandate în Consiliul Judeţean, cu voturile a 42,24% dintre alegători.

MEHEDINŢI: Primăria din Drobeta Turnu Severin va fi condusă pentru următorii patru ani de reprezentantul PSD Marius Screciu. Candidatul a obţinut 41,91% din voturi. Consiliul Judeţean va fi format, în majoritate, tot de reprezentanţi social-democraţi.

MUREŞ: PNL îşi păstrează influnţa la şefia Primăriei Târgu Mureş, prin candidatul Dorin Florea, care a reuşit să obţină voturi în procent de 42,95%. Chiar dacă el candidat independent, el a fost susţinut de PNL. De partea cealaltă, cele mai multe mandate în Consiliul Judeţean le vor primi reprezentanţii UDMR. Partidul a reuşit să adune 34,10% din voturile mureşenilor.

NEAMŢ: Primăria Piatra Neamţ rămâne sub conducerea PNL, după ce candidatul Dragoş Victor Chiţic a reuşit să obţină 35,40% din voturi. Totuşi, PSD câştigă, cu 44%, cele mai multe mandate de consilieri judeţeni.     

OLT: PSD-ul obţine 57,58% din voturile alegătorilor şi va avea cei mai mulţi reprezentanţi în Consiliul Judeţean Olt. Acelaşi partid câştigă şi la Primăria Slatina, unde noul primar va fi Emil Stelian Constantin Moţ. Candidatul a reuşit să adune 43,99% din voturile exprimate.

PRAHOVA: În judeţul Prahova, PSD pierde Primăria Ploieşti în faţa candidatului PNL, Adrian Florin Dobre, care obţine 32,77% din voturile ploieştenilor. PSD reuşeşte, însă, să obţină cele mai multe mandate de consilieri judeţeni, cu un procent de 33,69%.

SĂLAJ: UDMR-ul pierde şefia Primăriei Zalău în faţa PSD-ului. Ionel Ciunt a adunat 41,10% din voturi. Acelaşi partid a reuşit să adune şi cele mai multe voturi în ceea ce priveşte reprezentanţii din Consiliul Judeţean Sălaj, cu un procent de 36%.

SATU-MARE: Noul primar al municipiului Satu-Mare vine din partea UDMR. Kereskenyi Gabor a reuşit să convingă 42% dintre alegătorii care au participat la vot. În ceea ce priveşte Consiliul Judeţean, PSD a obţinut cele mai multe mandate de consilieri, cu un procent de voturi favorabile de 39,15%.

SIBIU: Forumul Democrat al Germanilor din România îşi continuă şefia în cadrul Primăriei Sibiu. Fostul viceprimar, Astrid Cora Fodor, a obţinut 57,13% din voturi. De partea cealaltă, PNL îşi asigură cele mai multe portofolii de consilieri judeţeni, cu 42,75%.

SUCEAVA: Ion Lungu, din partea PNL obţine al patrulea mandat de primar al Sucevei, cu 41,13% din voturi. PNL va conduce şi Consiliul Judeţean pentru umătorii patru ani, reuşind să adune 47,17% dintre voturile exprimate.

TELEORMAN: PSD-ul câştigă cu 57% bătălia pentru Consiliul Judeţean. În ceea ce priveşte Primăria Alexandria, Victor Drăguşin, tot de la PSD, obţine al treilea mandat consecutiv, fiind votat în proporţie de 61,63% de alegătorii care au participat la scrutinul de duminică.

TIMIŞ: Reprezentantul PNL, Nicolae Robu, obţine al doilea mandat pentru Primăria Timişoara. 52,67% dintre participanţii la vot i-au acordat încrederea lui Robu. Totuşi, PSD-ul reuşeşte să adune cele mai multe voturi în ceea ce priveşte reprezentarea în Consiliul Judeţean, cu 40,86%.

TULCEA: Candidatul independent, Constantin Hogea, câştigă fotoliul de primar al municipiului Tulcea, cu 34,77% din voturi, iar PSD-ul îşi asigură şefia Consiliului Judeţean, cu un procent de încredere de 43,28%.
Constantin Hogea a fost trimis în judecată în august anul trecut de procurorii DNA, alături de soţia şi de fiica sa. Primarul este acuzat că a acordat o autorizaţie de construcţie a unui bloc de locuinţe, primind în schimb un apartament cu trei camere.

VÂLCEA: Mircia Gutău, reprezentantul Partidului Ecologist Român, reuşeşte să câştige mandatul de primar pentru Primăria Râmnicu Vâlcea, cu 42,37% din voturi. Cele mai multe portofolii în Consiliul Judeţean revin reprezentanţilor PSD, care au stâns 34,53% din voturile vâlcenilor.

VASLUI: Pesedistul Vasile Pavăl reuşeşte să obţină al treilea mandat de primar, cu cel mai mare procent dintre toţi candidaţii la primăriile reşedinţelor de judeţ, respectiv 75,99% din voturile exprimate. Partidul pe care îl reprezintă obţine şi cele mai multe locuri în Consiliul Judeţean Vaslui, cu un procent de 54,18%.

VRANCEA: PSD-ul obţine atât mandatul de primar al Focşaniului, cât şi şefia Consiliului Judeţean. La Primăria Focşani va conduce, pentru următorii patru ani, Cristi Valentin Misăilă, care a reuşit să obţină un procent de voturi favorabile de 40,01%. De partea cealaltă, PSD a obţinut pentru Consiliul Judeţean 50% dintre voturi.

 sursa: gandul.info