empty classroom

În facultăţile din România, raportul dintre numărul studenţilor şi cel al profesorilor a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii zece ani. În medie, pentru fiecare profesor sunt 15 studenţi. Teoretic, procesul de învăţare este mai eficient atunci când un cadru didactic predă unui număr mic de copii. Însă acest principiu este valabil mai mult în şcolile generale şi în licee. În schimb, în universităţile din România, numărul mic de studenţi nu are legătură cu organizarea grupelor şi seriilor, ci este o consecinţă a rezultatelor slabe de la bacalaureat. Iar universităţile private au fost lovite mult mai puternic decât cele de stat.

Ministerul Educaţiei a publicat o radiografie a sistemului de învăţământ superior. Iar scăderea numărului de studenţi este evidentă. Numai între 2014 şi 2015 numărul tinerilor care învaţă pentru o diplomă de licenţă, una de master sau un doctorat a scăzut cu peste 37.000 de la aproape 579 de mii, la mai puţin de 542 de mii.

Rezultatele slabe de la examenul de bacalaureat apărute după introducerea camerelor de supraveghere a făcut ca foarte mulţi absolvenţi de liceu să nu mai poată face pasul spre o universitate. La studiile de licenţă, adică în primul nivel al învăţământului superior, erau înscrişi în anul unviersitar 2014-2015 411 mii de studenţi, cu aproape 365.000 mai puţini decât în anul 2009-2010 când încă nu fuseseră luate măsurile anti-copiat de la examenul de Bacalaureat.

În momentul în care rata de promovare a Bac-ului s-a prăbuşit, sistemul universitar a realizat că are prea multe locuri pentru numărul de potenţiali studenţi. Iar cel mai mult au avut de suferit Universităţile private. Atractivitatea acestora a scăzut drastic în momentul în care concurenţa la unviersităţile de stat a scăzut proporţional cu numărul absolvenţilor de Bacalaureat.

Datele Ministerului Educaţiei arată că în anul unviersitar 2009-2010 322 de studenţi urmau studiile de licenţă la o facultate privată. Numărul lor a scăzut cu nu mai puţin de 80% până la mijlocul anului trecut. Numărul studenţilor de la privat nu mai depăşteşte 100 de mii nici dacă sunt luate în calcul studiile de master şi cele de doctorat.

Cum universităţile private sunt dependente de taxele de studiu, scăderea numărului de studenţi a însemnat falimentul pentru unele dintre ele. Între 2009 şi 2015 s-au desfiinţat 6 universităţi private. Numărul lor a scăzut de la 52 la 46. În schimb statul a renunţat la doar o singură instituţie de învăţământ superior. Dar, în acelaşi timp, 14 facultăţi de stat, din diverse universităţi au fost eliminate din cauza interesului prea mic din partea tinerilor.

Însă, pentru reducerea costurilor instituţiile de învăţământ nu au apelat la disponibilizări masive. Numărul cadrelor didactice a scăzut, însă nu la fel de mult ca cel al studenţilor. Aşa se face că s-a ajuns la un raport de doar 15 studenţi la un profesor, cel mai mic din ultimul deceniu. În ceea ce priveşte specializările preferate de tineri, primul loc este ocupat de facultăţile de drept, afaceri şi administraţie, care împreună au o pondere de 25% din totalul studenţilor înscrişi la studiile de licenţă. Facultăţile de inginerie şi construcţii au 21% dintre studenţi, în vreme ce 14% sunt înscrişi la medicină şi asistenţă socială.

sursa: digi24.ro