Burnout2
În ultimii treizeci de ani, în medicina muncii, a apărut o nouă provocare. O afecţiune care produce pierderi de zeci de miliarde de euro numai în Uniunea Europeană. Este vorba de sindromul burnout sau stresul profesional cronic.

Puțini știu și mai puțini cred. Dar este una dintre cele mai recente afecțiuni răspândite în masă la nivelul populației globale. O boală a societății moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii 70 de către psihologul american Herbert Freudenberger.

Este un flagel ale cărui consecințe sociale, psihice și economice sunt devastatoare. Un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populația activă a planetei. Se numește stres profesional cronic sau, în terminologia anglo-saxonă, sindromul burnout.

Interviu cu un fost manager român

„ -Eram iritabil, nu mai aveam răbdare cu oamenii, ma durea capul, dormeam prost, mă trezeam dimineața la 7 de parca aș fi dormit o ora, deși dormisem 7-8 ore, nu mă mai puteam concentra, aveam o stare de rău interior pe care nu mi-o puteam explica, evident.

-Şi ce acţiuni aţi luat?

-Am luat o pauză. Am luat o pauză mai lungă. Adică am redus motoarele, am trecut într-o viteza inferioară şi m-am uitat pe geam.

-Şi acum care-i abordarea nouă?

-Şi acum mi-am învăţat lecţia. Adică sunt atent la ceea ce vreau eu de fapt, nu ceea ce vrea în capul meu, acel hai să-i spunem parinte, care-mi spune niciodată destul”, afirmă Sorin Ene, psihiatru.

Sorin Ene este de profesie psihiatru. Acum câțiva ani fost una dintre victimele sindromului burnout. Meseria lui este printre cele mai expuse acestei tulburări. Nivelul ridicat de responsabilitate, stresul permanent și interacțiunea neîntreruptă cu pacienții sunt principalii factori care cauzează burnout.

„Munca cu publicul nu este o munca la banda rulanta, nu sunt șuruburi. Nu faci șuruburi. De fiecare daca când vine o altă persoană în fața ta trebuie sa îți acordezi tonul, sa îți adaptezi cuvintele și abordarea la fiecare altă persoană. Și lucrul ăsta, zi dupa zi, 100 de persoane sau 200 de persoane pe zi, te tocește”, spune Sorin Ene, psihiatru.

Odată cu intrarea în era informațională, sindromul Burnout a părăsit cabinetele medicale și holurile spitalelor și s-a extins spre aproape toate categoriile profesionale, dar mai cu seamă în clădirile de sticlă și oțel.

„În primul rând sindromul Burnout apare pentru ca e prea multă muncă și prea puțină satisfacere a nevoilor personale a omului respectiv. Adică apare o suprasolicitare cronică. În primul rând a intelectului, a funcțiilor psihice, mai ales la locul de muncă”, spune Sorin Ene, psihiatru.

„Un chestionar realizat de una dintre cele mai mari companii de audit din lume publicat în luna martie a arătat faptul că românii petrec la birou un număr mai mare de ore decât ceilalți europeni. Andreea Mihnea este director de resurse umane și a fost implicată direct în elaborarea acestui studiu”, spune Andreea Mihnea, director de resurse umane.

Pe mine, ce m-a frapat cel mai mult, a fost timpul de lucru excesiv pe care managerii din România îl petrec la serviciu în comparație cu ceilalți manageri din țările mai dezvoltate. Spre exemplu, față de Germania și Marea Britanie, avem un număr dublu de ore de lucru, din perspectiva asta mie mi se pare o problemă.

Una dintre principalele concluzii ale cercetării a scos în evidență faptul că angajații români au mari dificultăți în a-și gestiona echilibrul între viața profesională și cea privată.
sursa: digi24.ro