Ordinul Steaua României

Societatea Timișoara a lansat recent o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis, în care solicită retragerea ordinelor naţionale ale României persoanelor condamnate la închisoare sau care au făcut poliţie politică, sugerând președintelui o listă de 6 condamnați penal cărora ar trebui să li se retragă distincțiile și, odată cu ele, întreg pachetul de beneficii VIP de care se bucură. Este vorba despre Adrian Năstase, Irina Jianu, Miron Mitrea, Șerban Brădișteanu, Emilian Cutean și Rodica Stănoiu.

În scrisoare, Societatea Timişoara arată că ordinele naţionale ale României (Steaua României, Serviciul Credincios, Pentru Merit) sunt deţinute în prezent de persoane care nu se încadrează în prevederile art.51 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.118 din 18 februarie 2014. Organizaţia solicită publicarea modului în care prevederile acestui act normativ sunt respectate şi în ce măsură ordinele naţionale au fost retrase celor care sunt condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate (art.51 lit.a din lege) sau se află în situaţii de nedemnitate (art.51 lit.b din lege), prin faptul că au desfăşurat activităţi de poliţie politică. De asemenea, Societatea Timişoara cere retragerea ordinului în cazul în care aceasta nu s-a realizat, celor care, potrivit legii, nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.

România Curată s-a raliat demersului Societății Timișoara și a dat o mână de ajutor, făcând la rându-i o scanare doar a cetăţenilor români decoraţi cu Ordinul Naţional „Steaua României”: Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler. Astfel, am identificat alte 9 cazuri de persoane cărora li s-a oferit onoranta distincție, care în prezent nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.

Mai jos enumerăm personajele răsplătite cu distincția de înaltă demnitate, care însă și-au pierdut demnitatea pe drumul propriilor vieți:

1. Adrian Năstase  – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce, 2002*

-4 ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”, pentru şantaj şi luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar > 1919/1/2013);

-2 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”, folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012).

Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare. Adrian Năstase a executat efectiv 500 zile de pedeapsă, respectiv 228 zile din pedeapsa primită în dosarul “Zambaccian” şi 272 zile din condamnarea dispusă în “Trofeul Calităţii”. La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Adrian Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

2.Irina Paula Jianu – Ordinul Pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004*

-6 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012);

-4 ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013);

-5 luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul “casa din Băneasa”, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

3.Miron Tudor Mitrea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002*

-2 ani de închisoare cu executare în dosarul “casa din Băneasa”, pentru luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

4.Şerban Alexandru Brădişteanu – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer, 2002*

-1 an de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru favorizarea făptuitorului, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 02.03.2015  (dosar 5140/1/2013). Şerban Alexandru Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20.06.2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii”.

5.Emilian Vasile Cutean -Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004*

-5 ani închisoare cu executare, hotărâre definitivă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în 07.02.2012, pentru infracţiuni de corupţie; eliberat în 14.04.2015. Cererea de revizuire se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti-dosar 26761/3/2015.

6.Rodica Mihaela Stănoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002*

CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/07.12.2006 (menţinută prin decizia nr.285 din 06.02.2007) că Rodica Mihaela Stănoiu a desfăşurat activităţi de poliție politică în sensul art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999 din anul 1983 (vezi aici)  până în 1987 (vezi aici)  și că a semnat note informative sub pseudonimele Sanda și Georgeta. Contestația Rodicăi Mihaela Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr.213/19.06.2012 (dosar 48681/3/2008), rămasă definitivă prin decizia nr.968/26.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.

7. Dumitru Ioan Zamfir – Ordinul Steaua României, în grad de Comandor, 2000*

Dumitru Zamfir e un General de Brigadă, fost adjunct al Serviciului Român de Informaţii. S-a angajat în SRI în 1990, urcând treptele ierarhice până în 1997 când a fost numit director-adjunct al SRI. La acel moment avea gradul militar de colonel. Apoi a fost înaintat la gradele de general de brigadă (1999), general de divizie (2002), general locotenent (2004) și general cu patru stele (2008), fiind trecut în rezervă cu noul grad, dar continuând să ocupe postul de adjunct al directorului SRI. A fost demis în ianuarie 2009 de Președintele Traian Băsescu., după ce a fost trimis în judecată pe 12 decembrie 2008, de procurorii anticorupție în legatură cu locuințe obținute de la RAAPPS și care au fost cumpărate ulterior la prețuri subevaluate. În 2005, împreună cu alți colegi din SRI a participat într-o schemă ilegală, prin care și-au cumpărat locuințe de la RAAPPS pe Str. Mihai Eminescu din București, după ce în prealabil, ca să dea o aparență de legalitate, le-au închiriat pe baza unor declarații pe proprie răspundere că nu dețin și alte locuințe în proprietate.  În octombrie 2011, ÎCCJ l-a condamnat pe generalul Zamfir la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declarații (detalii aici).

România Curată a descoperit în premieră că după condamnare, în decembrie 2012, Dumitru Zamfir a cumpărat 90% din SRL-ul Security Global Consulting de la Viorel Soare (unul din asociații din Electro DCS ai lui Codruț Sereș, ai ex-consilierului din MEC Mădălin Borș și ai ex-vicepreședintelui ANRP Cătălin Dumitru, prins cu șpaga de 1 milion de euro). La o lună de la intrarea lui Zamfir ca asociat majoritar, firma Global Security Consulting s-a asociat cu Teamnet International SA, al cărei fondator e Sebastian Ghiță în cadrul a două societăți: Logical Integrated Systems SRL și Penta Group Tsm SRL. Dumitru Zamfir e secretar general al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (vezi aici), participând în ciuda condamnării cu suspendare pentru corupție, la organizarea de evenimente unde pe lista de invitați s-au găsit guvernatorul Mugur Isărescu și generalul Michael Hayden, un fost șef al CIA-ului și al NSA-ului (detalii aici), printre sponsori aflându-se Teamnet International SA și Niro Investment Group SA, firma fanion a lui Nicolae Dumitru, personaj cheie din Dosarul Microsoft. În prezent firma Security Global Consulting SRL e dizolvată.

8. Alin Giurgiu – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000*

Alin Giurgiu e un fost Director General Executiv al Fondului Proprietăţii de Stat, arestat în 2001 în Dosarul “Cico”, printre cele mai vechi dosare penale din justiție (detalii aici). Ancheta a fost începută de Parchetul General, iar în anul 2002 a fost trimis în judecată într-un lot de inculpați la Tribunalul București. În 2007, instanța a retrimis cauza la procuror pentru refacerea actului de sesizare. În 2008 dosarul a fost preluat de DNA, care apoi l-a retrimis în instanță în 2011. Alin Giurgiu e unul dintre cei șase funcționari trimiși în judecată care a scăpat de condamnare pentru că faptele de care era acuzat s-au prescris. Ceilalți fericiți beneficiari ai prescripției sunt Cornel Nica, vicepreședinte al SAI Muntenia Invest SA și director al Departamentului de valori mobiliare din cadrul SIF Muntenia, Teodor Horia Mihăescu, director general al SAI Muntenia Invest SA, Octavian Bănică, director Direcția Gestiune Acționariat în cadrul FPS, Corneliu Mîndrescu, șef de departament și membru în Comitetul de Direcție al FPS și Nelu Rădulescu, șef serviciu în cadrul aceleiași direcții din FPS. În rechizitoriul DNA se precizează că afaceristul Sorin Beraru, când a cumpărat 70% din acțiunile FPS la CICO SA, a fost sprijinit direct de un grup de funcționari FPS din care făcea parte și Alin Emil Giurgiu, care au aprobat cu încălcarea legii, cesionarea acțiunilor FPS-ului la CICO SA, către SIF Muntenia. Celebrul producător de sucuri CICO SA era valoros în special pentru patrimoniul imobiliar valoros, constând în terenuri și clădiri în locații bune, cum e cazul Halelor Bucur Obor (vezi aici).

9. Corneliu Dumitru Virgil Dobritoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2000*

Generalul Corneliu Dobrițoiu, fost ministru PNL al Apărării în Guvernul Ponta 1, pe vremea când era un simplu colonel, a fost onorat cu distincția prezidențială. Dobrițoiu a fost condamnat în 23 martie 2015, de ÎCCJ în dosarul “Case pentru generali” la un an de închisoare cu suspendare pentru găinăria comisă cu apartamentul însușit pe nedrept de la Armată la un preț subvenționat. În anul 2005 Dobrițoiu și-a cumpărat un apartament de serviciu de 115 metri pătrați într-o zonă centrală a Capitalei cu 27.000 de euro, deși prețul pe piața liberă al acelui imobil a fost estimat de presă la 150.000 de euro. Ca să se ”califice” pentru cumpărarea la preț subvenționat a apartamentului, generalul ar fi trebuit, conform legii, să nu mai dețină un alt imobil, însă el deținea din 2004 o casă de vacanță în comuna Găneasa-Ilfov, pe numele soției. Alături de el au mai fost condamnați și Francisc Radici și Constantin Năstase, care au primit pedepse de câte doi ani, două luni și 20 de zile, Sergiu Tudor Medar și Ionel Vizitiu la cate un an de de închisoare și Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc și Mihaela Matei la câte un an și șase luni. Toți cu suspendare. În motivarea sentinței, ”pedepsele cu suspendare au fost justificate de vârsta și cariera inculpaților”.

10. Gheorghe Sergiu-Tudor Medar – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer 2000*

 Generalul de Brigadă, M.Ap.N. Gheorghe Sergiu-Tudor Medar a fost condamnat în același dosar cu Corneliu Dobrițoiu. De altfel, ambii și-au cumpărat apartamentele subvenționate în același bloc. Sergiu Medar a fost condamnat la un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni de închisoare pentru participaţie improprie la fals intelectual. ICCJ  contopind cele două pedepse, urmând ca generalul Medar să execute un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani. (detalii aici).

11. Ion Corneliu Duță – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000*

 În 2015, Generalul de Brigadă în cadrul M.Ap.N. Ion Corneliu Duță a primit o pedeapsă de un an și două luni de închisoare cu suspendare tot în dosarul “Case pentru generali” (detalii aici).

12. Gheorghe Bucur – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2004*

Notarul Gheorghe Bucur, ex-judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit o pedeapsă de închisoare cu executare de 2 ani şi 6 luni, pentru complicitate la  cumpărare de influenţă într-un dosar privind fraudarea concursului pentru procurori şefi în care au fost judecaţi și procurorii Eugen Cojocaru, Georgeta Gabriela Ghiţă, Sterian Guli şi Gheorghe Dumitru și judecătorul Gheorghe Cerbeanu.  Procurorul Eugen Cojocaru a cerut în noiembrie 2007 de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro, oferindu-se să-și traficheze influenţa asupra membrilor Comisiei de examinare a concursului pentru funcţii de procurori şefi, ca să-i convingă să-l ajute pe procurorul Dumitru să promoveze ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Procurorul Gheorghe Dumitru a fost ajutat și de Gheorghe Bucur, căruia în intervalul octombrie-noiembrie 2007 i-a dat mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky), pentru ca Bucur, prin influenţa pretinsă asupra unor membri ai CSM , să-i determine să intervină la Comisia de examinare în favoarea candidatului la postul de procuror șef în Argeș. De altfel, Bucur a și cărat șpaga de 15.000 euro dinspre procurorul Gheorghe Dumitru spre Eugen Cojocaru. (vezi aici și aici )

13. Mihai Nicolaiciuc – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2000*

 Fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv în octombrie 2014 de Curtea de Apel Bucuresti la patru ani și șase luni de închisoare cu executare pentru  săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează sa fie rambursate din fonduri publice (deturnare de fonduri). În primă instanță, Necolaiciuc fusese achitat în ianuarie 2014 de Judecătoria Sectorului 1 în ianuarie 2014. Din pedeapsă s-a scăzut intervalul 17 iunie 2009-18 octombrie 2011 petrecut de Necolaiciuc în arest preventiv, așa că în iulie 2015 a fost eliberat condiționat. Anterior, ex-Directorul General al S.N.C.F.R. S.A. a fost fugar, ascunzându-se pentru câțiva ani în Statele Unite unde a fost capturat în iunie 2009 și extrădat în 2011. Mihai Necolaiciuc a fost arestat de Homeland Security în timpul unei întalniri cu FBI, cu care bătuse palma, acceptând să devină informatorul Biroului.

DNA l-a trimis în judecată în mari 2011, acuzându-l că în intervalul decembrie 2001-ianuarie 2003, împreună cu Viorica Olaeru, directoarea Directiei Economice a S.N.C.F.R. S.A., și-au încălcat atribuțiile de serviciu și au utilizat peste 8,6 milioane lei (2.755.000 euro), provenită dintr-un credit acordat de catre BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, cei doi directori ignorând clauzele respectivului contract de împrumut. Cităm din rechizitoriul procurorilor: “Cei doi au avizat 66 de ordine de plata catre 57 de societati comerciale, fiind achitate, in mod preferential, bunuri si servicii fara legatura cu proiectul (servicii de publicitate in presa, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer conditionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare si agende, etc.”. Necolaiciuc mai duce în cârcă și alte dosare penale. (detalii aici).

14. Dorinel Mihai Mucea- Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2004*

Fost adjunct al șefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei şi Comerţului, a fost răsplătit cu înaltul ordin în 2004. Mucea a fost condamnat în ianuarie 2015 la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv în aceaași ultramediatizată speță, cunoscută ca ”dosarul privatizărilor strategice”, în care au fost condamnați și Nagy Zsolt și Codruț Sereș, foști miniștri în Guvernul Tăriceanu. Alte nume grele din dosar sunt Stamen Stanchev, Mihai Radu Donciu și Vadim Benyatov Don.  În martie 2009 a fost trimis în judecată de către DNA sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Gașca infracțională din care a făcut parte a fost acuzată că a derulat activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea a 8% din acţiunile Petrom, privatizarea/restructurarea SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, administrate de OPSPI și a CN Poşta Română din portofoliul MCTI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA, precum și selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a 46% din acţiunile statului SC Romtelecom SA, acțiuni aflate în portofoliul MCTI.(detalii aici).

15. Ion Gheorghe Dumitru- Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler  2004*

Fostul director general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva a fost condamnat în iunie 2013 la trei ani de închisoare cu suspendare şi interzicerea unor drepturi civile timp de doi ani după executarea pedepsei, în ”dosarul tancului roz”. Șeful Romsilva din Guvernarea Năstase, a fost implicat într-o o puzderie de decizii controversate, însă procurorii l-au agățat cu tancul. În iulie 2003, Romsilva a cumpărat de la SC Severom Trans (societate fantomă) un utilaj  importat din Ucraina, sub denumirea “buldozer universal cu macara hidraulică pe şenile”, la o valoare în vamă de 6.250 de dolari și vândut ulterior la stat cu adaos comercial de 1744%, adică 294.000 USD. În fapt, aşa cum a reieşit ulterior din probele administrate la dosar, utilajul era un vehicul de tip militar model 1978 construit pe un şasiu de tanc tip T 34, care avea în faţă montată o lamă reglabilă în “V”, iar în partea din spate un braţ hidraulic dotat la capăt cu gheare. Pe românește, un ”tanc vopsit”, destinat îndepărtării, respectiv aşezării de obstacole de către trupele de geniu. Conducerea Romsilva nu a ținut cont, când l-a cumpărat, dacă poate fi folosit efectiv la aplicaţii civile, nici la raportul preţ/economicitate/eficienţă şi nu au ținut cont nici că tancul roz a venit fără nici un document în afara celor vamale şi a facturii, neavând carte tehnică, certificat de calitate sau conformitate emis de producător, certificat de garanţie şi nici certificat de omologare. În intervalul 2003-2004 tancul roz a stat garat, fiind inutil. Ion Dumitru a încercat să mai fenteze o ultimă oară statul înainte de sentința de condamnare, când și-a donat toată averea către sora lui. DNA a cerut anularea donației, ca să poată să recupereze pagubele produse de Ion Dumitru. Fostul șef al Romsilva era cât pe ce să riște închisoarea pentru sustragerea averii de la executare. (aici și aici și aici).

În final, facem câteva precizări. Pe de o parte nici unul din Președinții României, când au acordat distincțiile, nu știau ce ”poame au în ogradă”, la acel moment persoanele enumerate mai sus bucurându-se de funcții cu reputație în statul român. De asemenea, precizăm că numărul condamnaților penal care au primit distincții din partea Președinției României poate fi mai mare, dat fiind că România Curată nu a scanat decât listele persoanelor decorate cu Ordinul Naţional „Steaua României”: Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler. Există însă multe alte 50 categorii, dintre care enumerăm doar:  Ordinul naţional”Serviciul Credincios”,  Ordinul naţional “Pentru Merit”, Crucea naţională”Serviciul Credincios”, Medalia naţională”Serviciul Credincios” și Medalia naţională “Pentru Merit”. Administrația Prezidențială trebuie doar să facă o solicitare scrisă către IGPR în care să dea la verificat lista de mii de nume care au obținut de-a lungul anilor decorații și medalii de la Președintele României, pentru a vedea care dintre aceștia au cazier. Simplu, nu?
sursa: romaniacurata.ro