Este locul în care tot timpul anului se găseşte zăpadă şi gheaţă, iar legendele care circulă în jurul lui i-a atras, de sute de ani încoace, pe vânătorii de comori.  Se spune că aici şi-au îngropat dacii una dintre cele mai valoroase comori.

 Una dintre cele mai valoroase comori ale României se ascunde în inima Munţilor Bihor, pe Valea Galbenă. Un loc fabulos, unde tot timpul se găseşte zăpadă şi gheaţă şi în jurul căreia circulă poveşti din moş-ştrămoşi despre aurul ascuns al dacilor.

Peştera Focului Viu stă sub semnul vechilor povestiri despre eroi de staturi formidabile care au trăit în vremurile de demult în aceste zonă. Potrivit romania-redescoperita.ro, una dintre legende vorbeşte despre o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca aceasta să-i păzească aurul ascuns în peşteră.

Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită. Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de m spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni.

Potrivit Wikipedia, în peşteră se poate intra numai coborând pe scara de lemn. Peştera are două săli. În prima, Sala Mare, de 46 de metri înalţime şi 68 lungime, se află gheţarul de 25.000 mc, al treilea ca mărime după cele de la Scărişoara şi Borţig. Gheţarul rezistă pe tot parcursul anului, deoarece tavanul sălii este deschis, iar aerul rece se acumulează aici, lipsind ventilaţia în interiorul încăperii. Prin fereastra din tavan, au căzut frunze, zăpadă şi buşteni, care au rămas prinşi în masa gheţarului, formând acolo o movilă.

În spatele Sălii Mari, există grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peşterii: Focul Viu.  În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conţine mai multe formaţiuni de stalagmite. Sala coboară cam patru metri pe partea stângă a alunecării de gheaţă, are concreţiuni de calciu şi nu are lumină naturală. Peştera se termină cu o gaură verticală blocată. În descrierile mai vechi, obiectivul natural purta numele de "Peştera Eschimoşilor".

Cel mai bine este să vizitezi peştera vara, în jurul orei 14, când razele soarelui pică perfect perpendicular până în camera gheţarului şi capătă nuanţe roşiatice, creând iluzia de foc, un decor unic şi magic. Peştera este parţial amenajată şi se poate vizita uşor, iar accesul este permis până la balustrada din lemn amenajată la intrare, de unde se poate observa gheţarul.

sursa: one.ro