Eşti asigurat, dar ai refuzat să te vaccinezi sau să îţi faci controale preventive, eşti bun de plată. Un proiect de lege propus de 128 de senatori şi deputaţi, majoritatea PNL, prevede că românii care refuză să participe la programele de prevenţie vor fi obligaţi să suporte costurile tratamentului. Ca să fie foarte clar, în expunerea de motive iniţiatorii dau şi exemple concrete. Astfel, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadul III, care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie, ar putea fi obligată, în cazul în care legea este adoptată, să suporte o contribuţie de 10-20% la tratamentele care i se administrează, deşi aceste tratamente sunt, în prezent, gratuite. Actul normativ prevede, totodată, acordarea unor stimulente financiare care se pot adăuga la pensie dacă persoanele în cauză prezintă o stare de sănătate bună sau urmează recomandările medicului, dar şi dacă demonstrează „practicarea unui sport prin participarea la competiţii”. 

 128 deputaţi şi senatori - 109 de la PNL, 5 PSD, 3 UDMR, 2 MP şi 9 de la minorităţi - au înaintat la sfârşitul lunii decembrie o propunere legislativă privind prevenţia în sănătate, politică ce ar trebui pusă în practică de o agenţie în domeniu - Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate (ANPS) şi care ar urma să deruleze şi monitorizeze programele naţionale.

Potrivit, propunerii legislative, toţi românii vor fi obligaţi să participe la programele naţionale de prevenţie iniţiate de ANSP, dacă vor să nu fie buni de plată în caz că se îmbolnăvesc.  Cei care nu vor pot semna un act prin care să refuze implicarea în proiectele Agenţiei. Astfel, românii pot renunţa la vaccinare sau la participarea la programele de diagnostic precoce, însă, vor fi obligaţi, ulterior, să plătească din propriul buzunar tratamentele în cazul bolilor care ar fi putut fi prevenite prin programele respective. În textul legii este dat exemplul unei paciente cu cancer mamar depistat în stadul III, care a refuzat participarea la programele de despistare prin mamografie. Astfel, ea ar putea fi obligată, în cazul în care legea este adoptată, să suporte o contribuţie de 10-20% la tratamentele care i se administrează, deşi, în mod normal, acest tip de tratament este gratuit. De asemenea, explică iniţiatorii în expunerea de motive, un pacient cu hipertensiune arterială, care a să se prezinte la controlul medical solicitat de medic, poate fi obligat să suporte 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, dar şi neplata concediului medical. 

 Fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, semnatar al proiectului, nu vede o problemă în condiţionările pe care legea le propune. „Proiectul  prevede ca cetăţenii să fie informaţi, să primească gratuit aceste servicii de prevenţie ca un drept şi o responsabilitate a statului român faţă de ei, dar solicită ca şi cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate. De aceea, cetăţenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenţie, însă în cunoştinţă de cauză, fiind avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor”, a declarat Nicolăescu. Cât şi cum vor plăti, asta ar urma să se stabilească prin normele metodologice ale legii, a precizat fostul ministru.

 

Pentru a încuraja oamenii să participe la programele de prevenire a bolilor iniţiate de ANSP, textul propunerii legislative prevede acordarea de stimulente financiare beneficiarilor care îşi menţin starea de sănătate. Banii vor fi luaţi sub formă de rambursări din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Rambursarea se va face într-un cont de economii de sănătate (CES) şi nu va intra direct în buzunarul beneficiarului. Banii vor putea fi folosiţi exclusiv pentru servicii medicale. În cazul în care fondurile strânse nu sunt folosite, ele vor fi ataşate pensiei.

De asemenea, pentru a beneficia de aceste stimulente, oamenii trebuie să dovedească o stare de sănătate bună, prin faptul că nu accesează servicii de sănătate. Mai mult iniţiativa are în vedere obligativitatea participării beneficiarilor la competiţii sportive pentru amatori:

Iniţiatorii susţin că „deşi poate părea ciudat, este introdusă obligaţia de a participa la competiţii sportive” în scopul atingerii a două obiective, care ţinteşte două obiective posibile: „legitimarea sportivilor amatori şi creşterea numărului de sportivi legitimaţi în sportul respectiv, ceea ce duce la creşterea sportului de masă”, precum şi faptul că la „ competiţii va veni şi familia imediată a beneficiarilor şi copiii vor învăţa, prin imitaţie, de la părinţii lor că este bine şi frumos să facă sport”.

Proiectul legislativ are ca motivaţie Strategia de sănătate 2014-2020, care reaminteşte rolul pe care educaţia pentru sănătate şi prevenţia îl au pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi pentru funcţionarea optimă a serviciilor din acest domeniu. 

Legea este în dezbaterea Camerei Deputaţilor, însă votul final îl va avea Senatul. 

 

sursa: gandul.info