700 de cuvinte care ar trebui să ne facă pe mulţi să tăcem

“Bună ziua,

Numele meu este Andrei Anghel. Sunt ploieştean şi am apărut şi eu în presa locală din Prahova în trecut, pe vremea cand eram încă elev. Acum sunt student în SUA, şi azi vă scriu în numele unei comunităţi restrânse de studenţi români din toată lumea. Împreună, noi am elaborat un text despre care credem că adresează o problema fundamentală în România de astăzi. (...) Îl puteţi găsi aici http://700decuvinte.wordpress.com/ (...) După cum vedeţi în lista de autori, geografic suntem un grup foarte eterogen. Ne uneşte numai o idee. Ideea că putem construi o ţară mai de calitate dacă avem oameni mai de calitate. Valoarea fiecărui individ însă, depinde doar de el. Andrei Anghel, Harvard College Class of 2012, 52 Quincy Mail Center Cambridge, MA 02138.

700 de cuvinte către elevi, studenţi şi toţi ceilalţi

“Eu pot, eu sunt magician!” – o frază dintr-o emisiune pentru copii, celebră printre mulți tineri de azi. O frază care din păcate în România se folosește prea mult, în prea multe cazuri, în viziunea prea multor oameni. În ultimii ani s-a construit o imagine denaturată a omului de succes. Folosind gratuit atribute gen “supradotat” s-a clădit percepția că oamenii se împart în două categorii: cei cu un talent înnăscut pe care ajung (sau nu) să și-l pună în valoare, și cei condamnați la mediocritate. Succesul este mai nou considerat un dar divin, nicidecum o masură a efortului fiecărui individ. Noi, “supradotații”, nu suntem de acord, și avem și motive.
Aceia dintre noi care au ajuns să fie numiți astfel știu că nu sunt fundamental diferiți de ceilalți. Declarațiile noastre însă nu au mare valoare pentru cei din jur, fiind de multe ori catalogate drept (falsă) modestie. Sperăm totuși ca unele dovezi științifice în acest sens să aibă mai mult succes; cu astfel de argumente venim noi astăzi. Conform unor studii din domeniul pedagogic, al căror pionier este K. Anders Ericsson de la Florida State University (SUA), un om are nevoie de un timp relativ standard pentru a învăța ceva foarte bine. Nu contează ce este acel ceva: poate fi istorie universală, mecanică cuantică, chirurgie cardiotoracică, cântat la harpă sau orice altceva. Mai mult, analizele științifice nu au fost capabile să detecteze niciun fel de diferență inerentă între oameni: performanța are ca surse principale munca și atenția, nu talentul înnăscut. Rezultatele studiilor vorbesc de la sine: poți învăța orice, indiferent de bagajul genetic. Trebuie doar să vrei cu adevărat. De exemplu, un matematician bun este de regulă creat prin expunerea la un set foarte mare de probleme; vechiul proverb “Repetiția e mama învățăturii” se aplică perfect. Desigur, nimeni nu neagă inteligența lui Albert Einstein sau aptitudinile sportive ale lui Ilie Năstase, însă cazuri ca acestea sunt rare și nu știrbesc cu nimic șansele ca orice om să exceleze în domeniul de care este pasionat.
Descoperiri ca acestea ar trebui să fie un duș rece pentru toți cei care încă se mai îndoiesc că pot ajunge în vârf. Cu toții trebuie să ne repetăm că putem să învățăm orice ne propunem, indiferent cât de greu. În plus, cu cât avansăm cu atât vom avea mai multa încredere în noi înșine. În final ne vom da seama că ceea ce îi face speciali pe așa-zișii “supradotați” este că au muncit mai mult. De fapt, dacă analizăm “supradotații” vedem că nu au multe în comun: unii sunt copii simpli de la țară, unii sunt oameni sofisticați de capitală; unii au posibilități financiare mult mai bune decât alții. Unul dintre puținele lucruri care îi unește este că sunt dispuși să investească timp și efort în idealurile lor. Să muncești pentru ceva în care crezi cu adevărat nu este cel mai ușor lucru din lume, dar aduce mereu satisfacții. Poate veți spune: “E ușor să vorbești atunci când ai deja reușite, dar e greu sa începi”. Să începi e mai simplu decât pare. Găsiți ceva ce vă place, acel ceva care contează pentru voi și pentru care sunteți dispuși să lucrați. Apoi fiți fermi în alegerea voastră și priviți întotdeauna înainte!
E ușor să ne consolăm spunându-ne “a reușit pentru că are o minte sclipitoare”; astfel ne scuzăm față de noi înșine pentru că noi n-am reușit. Aceasta este mentalitatea predominantă în România de azi – mentalitatea de care trebuie să scăpăm. Noi suntem exemple vii că se poate, și știm că o astfel de atitudine va da roade. Găsiți-vă o pasiune, concentrați-vă pe ceea ce vă place! Responsabilitatea pentru eventuale eșecuri va fi a voastră, însa meritul pentru succes va fi tot al vostru. Dacă acceptați această idee și începeți chiar acum să vă faceți cu adevărat singuri destinul, veți fi surprinși de rezultate. Într-un sistem care promovează fățis mediocritatea și “succesele” de peste noapte o așa schimbare poate părea imposibilă. Dar nu este. Cei mediocri nu pot să-i controleze la nesfârșit pe cei cu adevărat buni. În final, starletele îmbătrânesc și iși pierd suportul financiar, iar cei cu afaceri neortodoxe pot fi mereu falimentați de o criză economică. Ce ramâne? Ramân cei cu ambiție și entuziasm pentru o cauză personală – fiți voi aceia!
Așa se încheie apelul nostru către elevi, studenți și toți ceilalți. A fost redactat în exclusivitate de români studenți la 30 de universităţi din 11 ţări diferite.”
Semnează,
Ştefan Andrei Anghel1,*, Adina Badea2, Silvia Bobeică3, Sebastian Burduja1, Alexandru Cosmin Buteică4, Anca Diana Câmpean5, Alexandra Coclează6,·, Sorina Codrea1, Ciprian Mihai Coman7, Sonia Coman1, Bogdan Cristea8, Elmi Erchin9, Adina Roxana Feier1, Ioana Firescu10, Patricia Florescu1, Ramona Galantonu11,12, Diana Hasegan13, Robert Heler14, Andreea Camelia Humă15, Andreea Iorga16, Ana Maria Iorgu17, Ira Alexandra Iosub11, Raluca Lazăr18, Denes Lenard19, Cezar Lupu11, Cristian Miere20,21, Andreea Militaru22, Mihai Moşneanu23, Ana Neferu14, Raluca Păuna24, Cristina Popa25, Laura Postolache11, Radu Simionescu26, Sebastian Trofin27, Maria Voinica28,29 si Sumaya Yacoob30

1.Harvard University (SUA); 2. Wellesley College (SUA); 3. Colgate University (SUA); 4. Rotterdam School of Management (Ţările de Jos); 5. University of Toronto (Canada); 6. Yale University (SUA); 7. Universitatea Politehnica Bucuresti (Romania); 8. University of Cambridge (Marea Britanie); 9. Universitatea din Istanbul (Turcia); 10. Aarhus University (Danemarca); 11. Universitatea Bucuresti (Romania); 12. Universita degli studi di Padova (Italia); 13. Lafayette College (SUA); 14. University of Richmond (SUA); 15. University of Bristol (Marea Britanie); 16. York University (Canada); 17. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” (Romania); 18. Universitatea Spiru Haret (Romania); 19. Maastricht University (Ţările de Jos); 20. King’s College London (Marea Britanie); 21. National University of Singapore (Singapore); 22. Towson University (SUA); 23. University College London (Marea Britanie); 24. Ecole Nationale Supérieure de Chimie (Franta); 25. Princeton University (SUA); 26. Manchester University (Marea Britanie); 27. Jacobs University Bremen (Germania); 28. University of Edinburgh (Marea Britanie); 29. McGill University (Canada); 30. Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” (Romania)

Corespondenţă: * anghel@fas.harvard.edu , alexandra.cocleaza@yale.edu