În contextul în care smartphone-urile au devenit un “must-have” al oricărui copil, în perioada 2010-2014, în ţara noastră, s-a înregistrat o creştere exponenţială, de la 25% la 80% a copiilor care au un cont pe reţelele de socializare online, se arată în studiul european Net Children Go Mobile. Acelaşi raport relevă că 57% dintre copiii români cu vârste între 9 şi 16 ani au contul setat public, chiar dacă, oficial, Facebook interzice accesul lor, faţă de alte ţări europene, unde procentul este, în medie, de 27%.

Psihologii sunt de părere că accesul copiilor la Internet, de la cele mai fragede vârste, poate avea atât beneficii, cât şi dezavantaje majore pentru dezvoltarea lor fizică şi mentală. Mai mult decât atât, specialiştii afirmă că internetul pe mobil poate distrage atenţia acestora la şcoală, iar efectele se pot răsfrânge, atât asupra rezultatelor lor, cât şi asupra gradului din ce în ce mai redus de a socializa faţă în faţă.

Psiholog: “Dacă li se interzice accesul online, copiii din ziua de azi devin agresivi

Psihologul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life observă că, la o analiză mai atentă, acest fenomen s-a acutizat deoarece am adoptat şi la noi în ţară stilul  nordic permisiv de creştere şi educare. “De mici, copiii nu au limite impuse, sunt lăsaţi să facă ce vor, până devin ei şefii casei. Există părinţi care pun în mâinile  copilului  tableta, telefonul de la vârsta de 2 ani. La zile aniversare, cadourile ultimilor ani sunt tabletele, laptopurile, telefoanele. Copiii cu vârsta până într-un an sunt liniştiţi când plâng, cu muzica din telefon.

La cel mult 2 ani, tot părinţii le fac cont de Facebook, unde  postează albume cu poze. Sunt crescuţi cu Facebook şi alimentaţi cu internetul. Mediul online este surogatul  părintelui. Iniţial părintele este mulţumit că are un copil cuminte, că stă în casă, se joacă pe internet. În timp, copilul socializează tot mai greu în real, comunică tot mai puţin cu părinţii, devine introvertit. Adicţia creată generează conflicte în relaţia părinte-copil”, consideră psihologul Maria Verdi.

Totodată, specialistul remarcă că, dacă li se interzice accesul online, copiii din ziua de azi devin agresivi. Acelaşi comportament îl manifestă şi în mediul şcolar. “Când sunt deja la vârsta şcolară, manevrează cu profesionalism internetul. În timpul orei, mintea lor este online, pe Facebook. În momentele de neatenţie ale învăţătorului sau profesorului, ei comunică pe Facebook. Întrebaţi de ce procedează aşa, motivează că se plictisesc la şcoală.

Avem copii foarte dotaţi, olimpici, dar în acelaşi timp asistăm la scăderea interesului faţă de şcoală, rezultatele se văd  în examenele anuale, în simulările făcute înaintea examenelor. Creşterea procentului depresiei infantile devine îngrijorătoare. Actualul stil educaţional se pare că este depăşit, neatractiv pentru tânăra generaţie. Prea multă teorie, ghiozdane grele, încărcate, generatoare de scolioze şi plictiseală”, remarcă Verdi.

Psiholog: “Adicţia de Facebook poate fi “vindecată”. Părintele trebuie să fie adult în relaţia cu copilul, nu prea autoritar sau să se comporte precum copilul”

Specialistul Maria Verdi este de părere că putem să-i “dezlipim” pe copii de lângă Facebook sau, în cel mai rău caz, putem să-i îndrumăm pe aceştia să-l folosească moderat, în scopuri constructive pentru ei. “Orice învăţ are şi dezvăţ. Copilul are nevoie de dragoste, de siguranţă, de autoritate.

E bine să se ştie cine este părinte şi cine este copil în famile. Părintele care se comportă precum copilul, este neputincios, se roagă de copil, se ceartă cu copilul să lase internetul deoparte. Părintele autoritar critică, ameninţă.

Părintele adult găseşte soluţii de înlocuire a netului excesiv cu activităţi generatoare de bine şi creativitate pentru copil. Vechile comportamente se înlocuiesc cu noi comportamente, cu răbdare, cu blândeţe. Părintele adult propune copilului să folosească Facebook pentru informaţii când sunt necesare şi îl ajută să se reintegreze în viaţa reală, ocupându-i timpul cu activităţi în natură, activităţi sportive, jocuri etc.”, declară Maria Verdi.

Diminuarea performanţelor şcolare au cauze atât medicale, cât şi cauze psihologice

Psihoterapeutul sublinază că diminuarea performanţelor şcolare apare în contextul afecţiunilor fizice - dureri organice,  deficit de vitamine, minerale, sau perturbări psihoemoţionale. Aportul caloric mai mic decât necesarul zilnic şi slab calitativ  produce stări de oboseală şi lentoare în gândire şi atenţie. Somnul insuficient perturbă funcţia cognitivă a creierului. Orele petrecute în exces pe internet induc stări de agitaţie şi produc dependenţă, foame excesivă. “Părinţii interesaţi de copil păstrează permanent legătura cu şcoala.

Merg la medic pentru a se asigura că fizic nu sunt motive de îngrijorare. Când un copil petrece mult timp pe internet, se simte singur. Are nevoie de comunicare, de socializare, de afecţiune. Părinţii responsabili  aduc îmbunătăţiri  timpului liber, petrec  ore de calitate împreună cu copilul, mănâncă împreună, găsesc activităţi în care să-l implice, să-l facă util, îl motivează şi îl apreciază pentru lucrul bun făcut, îl orientează către prieteni reali, către natură, către mişcare-sport, către activităţi generatoare de creativitate, către grupuri de dezvoltare personală”, menţionează psihologul.

Totodată, dacă propunerea părinţilor este respinsă şi apar conflicte în relaţia părinte-copil, este necesară terapia copilului, afirmă specialistul. “Prin terapie, copilul învaţă comportamente noi, îşi descoperă abilităţi, învaţă să socializeze, să îşi exprime emoţiile, să se adapteze mai uşor, să se înţeleagă mai bine, să fie mai afectuos, învaţă să-şi crească stima de sine, îşi dezvoltă inteligenţa emoţională”, conchide psihologul-psihoterapeut integrativ Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

 

Sursa: csid.ro