Drumul unei portii de lapte matern de la producator la consumatorul final trece, mai nou, si prin retelele de socializare. In vremuri nu foarte indepartate, doicile isi alaptau proprii copii, dar si pe ai altor femei. Astazi, “modelul doica” a evoluat: pungile de plastic pentru lapte sunt consumabile de baza in retelele de donatii sau vanzare de lapte matern in SUA. Alaturi de site-urile dedicate tranzactiilor cu lapte uman, FaceBook inlesneste, mai nou, comunicarea intre doritori si “producatoare”, informeaza CBS.

Jessica Elways avea nevoie de ce ii puteau oferi alte mame, asa ca a nimerit pe grupul Facebook Eats on Feets. “Lucrez in vanzari 45-50 de ore pe saptamana, asa ca nu am suficient timp sa ma mulg in timpul zilei”, iar cantitatea de care are nevoie copilul scade, spune Jessica. Increzatoare in importanta laptelui matern in viata fetitei sale de sapte luni, a contactat o donatoare. De cealalta parte a tranzactiei, Jocelyn Tremblay isi ofera surplusul de lapte si se bucura de avantajele retelei sociale: “E minunat cat de rapid si direct merg lucrurile pe FaceBook”.

Prea rapid si direct, ba chiar riscant, considera insa The Mothers’ Milk Bank of New England, din Newton, Massachusetts. “Mamele pot transmite copiilor prin lapte lucruri de care habar nu au”, spune directorul executiv al asociatiei, Naomi Bar-Yam. Banca de lapte din Newton controleaza, verifica si pregateste lapte matern pentru distributie catre bebelusi la pretul de 4,25$/uncie (149,91$/kilogram).

Spre deosebire de o banca de lapte matern, “Eats on Feets” presupune simpla donare de lapte, fara alte reglementari sau costuri. Este o intelegere intre doua mame bazata pe incredere. “Laptele uman contine toti anticorpii de care copilul are nevoie. Iar increderea sta in faptul ca mama care ofera laptele isi alapteaza si propriul copil, deci ar trebui sa fie sanatoasa si sa nu consume alcool sau droguri”, crede Jocelyn, donatoarea.

Banca de lapte uman pentru toata regiunea balcanica

In urma cu un an, a fost inaugurata la Belgrad prima banca de lapte matern, in cadrul Institutului de Neonatologie din capitala sarba. Banca furnizeaza lapte matern in primul rand copiilor nascuti prematur spitalizati la Institut. Femeile care aprovizioneaza banca sunt in majoritate mame care au nascut, care au un surplus de lapte si ai caror copii sunt inca in spital, informa AFP.

Potrivit statisticilor, in Serbia doar 15% din mame isi alapteaza copiii, in pofida unei legi din 2005 care interzice publicitatea la lapte praf si la alte produse de inlocuire a laptelui matern. Ca si in Romania, motivul pare a fi lipsa informatiilor si a sustinerii in familie si la cabinetul medical, ce contribuie la nivelul scazut de alaptare. Unele mame doresc sa revina repede la serviciu, se tem ca silueta lor va suferi modificari sau le este rusine sa alapteze in public.

Cum se organizeaza o banca de lapte matern:

  • Atragerea donatoarelor, motivarea lor.
  • Obtinerea istoricului medical al donatoarelor.
  • Instructajul personalului pentru recoltarea laptelui in recipiente speciale.
  • Colectarea si depozitarea laptelui.
  • Procesarea termica (pasteurizare si congelare).
  • Testarea bacteriologica.
  • Distribuirea laptelui.

Mamele pot dona daca:

  • Sunt sanatoase.
  • Consimt sa isi faca analizele.
  • Nu iau nici un fel de medicamente sau suplimente alimentare.

Mamele nu pot dona daca:

  • Analizele de sange sunt pozitive pentru oricare din urmatoarele: HIV, CMV (citomegalovirus), HTLV (oncovirus ARN din familia retrovirusurilor, care produce leucemia cu celule T, limfoame cutanate, pareza spastica tropicala si alte afectiuni), Hepatita B sau C, sifilis.
  • Exista risc de infectare cu HIV.
  • Iau medicamente, suplimente alimentare sau narcotice.
  • Fumeaza.
  • Au beneficiat de un transplant sau transfuzii de sange in ultimele 12 luni.
  • Consuma doua sau mai multe pahare de bauturi alcoolice pe zi.

Pro si contra doicilor la punga

“Am fost alaptat de o doica, mama suferise o cadere nervoasa dupa nastere si nu m-a putut alapta. Teoretic, era un lucru benefic. Practic, femeia respectiva suferea de furunculoza, iar asta s-a transmis la copilul ei, dar si la mine”, povesteste Catalin, 59 de ani, pentru MedLive.ro. “Cu siguranta n-as fi fost de acord ca fiul sau fiica mea sa primeasca lapte de la persoane straine”, adauga Gabriel.

“Eu mi-am dorit foarte mult sa alaptez inca de la prima fetita”, spune Gabriela, 24 de ani. “Din cauza unei infectii, nu s-a putut. As fi recurs la un soi de doica pentru o imunizare mai buna a fetitei mele. Am prietene care alapteaza si acum, as fi putut sa iau niste pungi cu lichid alburiu de la ele. Mi-a fost insa jena – probabil ca li s-ar fi parut ciudat sau scarbos. Din fericire, am reusit sa-mi alaptez cea de-a doua fetita, iar rezultatele se vad – a racit mult mai putin decat sora ei mai mare.”

Sursa: HotNews.ro