aaaaaj

Te poți trezi la 41 de ani într-un plin coșmar și poți să ai noroc cu carul, amândouă în același timp. Coarctația de aortă toracică descendentă strânsă este unul dintre cele mai dificile diagnostice  posibile. Înseamnă că locul prin care circulă cea mai mare cantitate de sânge din corpul tău se tot îngustează și asta înseamnă moarte lentă și sigură.

Și mai frumos este când nu știi că ai așa ceva și te plimbi prin doctori ani buni având tensiune atât de mare încât îți explodează, la propriu, un ochi. Aceasta este povestea uimitoare a unei prahovence care a trăit o minune.

“De mulți ani, sora mea se plimbă prin medici atât în Ploiești, dar și in București. Toată lumea spunea că are tensiune mare și au pus-o să ia atâta tratament până ce acesta a devenit inutil. Practic, nu mai exista soluție, urma doar moartea”, spune Monica Petcu, sora Mirelei Petcu, de 41 de ani din Urlați, femeia cu noroc de aur.

“Eram disperați, toată familia. Mirela era extrem de obosită, în continuare făcea tensiune mare cu tot cu tratamentul foarte puternic pe care îl lua. Nu mai vedea, un ochi i-a explodat la propriu din cauza tensiunii prea mari, iar celălalt pur și simplu a cedat. Circulația sângelui în membrele inferioare era ca și inexistentă pentru că aorta ei nu mai funcționa în proporție de 90%. Complicațiile erau prea multe ca să vi le mai enumăr.

Am încercat orice am putut ca s-o ajutăm. Am auzit că s-a deschis un spital nou la Bucov și am zis să venim și aici să cerem o părere. Nu avea cum să strice. Așa am ajuns la doctorul Scarlat. El a văzut-o, a întrebat-o de toate, nici nu mai știu ce pentru că i-a pus multe întrebări, a ascultat-o la inimă și a pronunțat diagnosticul: coarctația de aortă toracică descendentă strânsă.

Habar nu aveam ce înseamnă. Am înțeles însă că era o boală complexă care o făcea pe sora mea să aibă tensiunea foarte mare și să fie într-un pericol iminent. Doctorul Scarlat ne-a mai spus că el crede că este o boală congenitală și că, teoretic, speranța de viață maximă în astfel de cazuri este de 40 de ani și că ar fi trebuit operată la vârsta de 5 ani. Vă dați seama că am înghețat.

Imediat ne-a direcționat către Spitalul Monza unde știa că sunt specialiști pentru problema noastră.

Când am ajuns acolo, ne-au preluat Dr. Răzvan Ticulescu, medic primar cardiologie și Dr. Lucian Dorobanțu, medic primar chirurgie cardiovasculară, un om despre care aveam să descopăr că face o serie de operații foarte rare în România. După ce au văzut adnotările domnului doctor Scarlat pe fișa cu care plecasem de la Bucov, amândoi au zis atât: “Felicitări domnului doctor Scarlat pentru diagnostic”. Pentru mine era o confirmare că eram, în sfârșit, pe drumul corect.

În final, după multe momente extraordinar de grele, medicii au decis ca sora mea să facă transplant de aortă. Vă dați seama că sună SF. Am rămas uimită pentru că nici nu știam că există așa ceva undeva pe lume, darămite în București. Însemna practic înlocuirea unei părți din aortă cu un tub de plastic care avea menirea să-i redea viața Mirelei.

Trebuie să vă spun că la Spitalul Monza totul a costat, cum era de așteptat. Asta e, la noi serviciile de sănătate de calitate costă... mult. A fost nevoie să facem multe-multe investigații ca medicii să fie siguri, înainte de a începe operația, că în organismul ei nu se află nici un virus, nici o bacterie, nimic care să-i pună viața în pericol. Și așa am făcut pe rând analize din toate sferele medicale: ORL, ginecologie, exudate de toate felurile, analize de sânge etc – lista e uriașă. Important este că totul, absolut totul a ieșit bine și au putut, în final, s-o opereze.

După opt ore de operație, timp în care noi nu am știut nimic din ceea ce se întâmpla în sala de operație, doctorul a ieșit și atât i-a spus mamei mele: “Ți-am salvat fata.”

În momentul Acela, am fost copleșiți de minunea pe care o trăiam alături de Mirela. De la șanse zero, de fapt habar nu aveam de ce se topește pe picioare, la… salvare.

Am avut extrem de mult noroc că domnul doctor Scarlat s-a interesat în mod constant de situația noastră și în momentul în care ne apropiam de intervenția chirurgicală ne-a mai făcut un cadou, în afară de acel diagnostic minune care ne adusese speranța că există șanse de supraviețuire pentru Mirela. Acest al doilea cadou a fost faptul că, prin intermediul Asociației “Sănătate pentru toți – Dr. Scarlat”, surorii mele i-a fost achitată operația. Ceea ce pentru noi a fost de un real ajutor, după atâta tratament și atâtea investigații medicale, atâtea drumuri etc.

Doctorii din București ne-au recomandat după intervenție să o monitorizăm pe sora mea în continuare la Spitalul As Medica de la Bucov, atât de mare încredere au în domnul doctor Scarlat după ce au văzut cum a gestionat o situație atât de delicată ca a noastră.

Simt nevoia, ca după un final atât de fericit pentru noi, unde speranța era infimă, să vă mulțumesc tuturor pentru ajutorul pe care ni l-ați dat, pentru că daca nu erați voi toți, cei care ați ajutat Asociația “Sănătate pentru toți – Dr. Scarlat”... sora mea nu era astăzi în viață. Așa că vă mulțumesc vouă și domnului doctor Scarlat și familiei sale care au avut grijă de noi încontinuu și vă doresc toată sănătatea din lume.

Și mai presus de toate, să știți, că sora mea, deși a trecut prin atâtea dureri și chinuri și o viață complicată, a crescut o fetiță, care nu este a ei și care are acum 7 ani. Ea vă mulțumește că ați ajutat-o pe mami să trăiască.”

diagnostic-as-medica-alin-scarlat

diagnostic-as-medica-alin-scarlat1

diagnostic-as-medica-alin-scarlat2