Vara asta este despre tine - AFI Palace Ploiesti

nepoata

La nici 20 de kilometri de Ploiești, în spatele unui zid lung, mâncat de vreme și de foamea de nestăpânit a celor fără căpătâi, se întinde poate unul dintre cele mai mari și impunătoare domenii din Prahova unde parfumul specific perioadei belle epoque se simte și astăzi și alungă, odată ce treci dincolo de ceea ce a mai rămas din porți, urâtul și mizeria cartierelor ridicate în anii comunismului.

 

Domeniul Cantacuzino de la Florești și ruina a ceea ce s-ar fi vrut a fi copia palatului Trianon de la Versailles au rezistat ca un ghimpe în fața celor care l-ar văzut complet distrus, în fața regimului comunist care desconsidera tot ceea ce ținea de sânge albastru și, mai nou, în fața vânătorilor de proprietăți.

A rămas în picioare, iar acum are toate șansele să fie salvat. În mare parte, asta se datorează Irinei Bossy – Ghica, stră-strănepoata lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, Nababul, așa cum era cunoscut în epocă, cel care a avut ambiția să ridice palatul de la Florești.

 

În 1913 construcția era aproape gata, doar că o boală necruțătoare în acea vreme l-a răpus pe George Grigore Cantacuzino, iar moștenitorii săi nu au mai fost interesați de această măreață construcție. După o îndelungată istorie zbuciumată, distrus parțial în timpul celor două Războaie Mondiale care au urmat, apoi transformat de comuniști în centru de dresaj canin pentru ca mai apoi, parte din clădirile salvate să fie transformate în sanatoriul TBC care funcționează și astăzi, domeniul Cantacuzino de la Florești a prins din nou viață.

Meritul i se datorează, așa cum spuneam, stră-strănepoatei Nababului, Irina Bossy – Ghica, cea care, din anul 2014, organizează la Florești celebrul de acum Karpatia Horse Show, un concurs hipic internațional care atrage de la un an la altul tot mai mult public.

Strănepoata Nababului, corespondent BBC și Reuters

Dacă despre Micul Trianon de la Florești se cunosc suficient de multe detalii pentru a se putea scrie o carte, despre sufletul acestui domeniu de mare valoare, prea puține informații au ajuns în spațiul public. Irina Bossy-Ghica, stră strănepoata Nababului, așa cum este prezentată, este un fost jurnalist de talie internațională.

A lucrat la BBC World Service, la Londra, și apoi la agenția de presă Reuters, pentru ca în anii  90 să aleagă o altă carieră în cadrul administrației franceze, dezamăgită, așa cum avea să mărturisească, de viața de femeie jurnalist într-o țară europeană.

"Nu mi-a părut rău că am renunțat la această carieră. Ca jurnalist la Londra, dacă nu erai englez, erai tratat ca și când ai fi fost de categoria B, iar și străin și femeie, de categoria C, " își amintește Irina Bossy- Ghica.

"Am fost bătută de mineri la Târgu Jiu"

La momentul Revoluției din decembrie 1989, Irina Bossy-Ghica era încă jurnalist, iar Reuters, agenția pentru care lucra, o trimite în România pentru a transmite informații legate de evenimentele din București. Contactul cu țara natală a fost extrem de dur, își amintește strănepoata Nababului și mărturisește că primele amintiri sunt mai degrabă interesante decât frumoase, interesante din punct de vedere al ziaristului. A fost prezentă în țară la primele alegeri "libere" și a văzut cu ochii unui român care a fost educat în Europa, ceea ce noi, români rămași în țară nu am putut observa.

"Am văzut provocări în campania electorală, o confuzie totală în perioada preelectorală și asta am raportat la Reuters. Noul regim nu făcea altceva decât să dividă pentru a putea conduce," își amintește Irina Bossy–Ghica.

Ca român trăit în afara țării și reîntors în România după căderea comunismului s-a confruntat, în acele zile agitate, cu violența din perioada mineriadelor, cu multe atacuri și amenințări.

"Am fost bătută de mineri la Târgu Jiu. Îmi spuneau: Doamnă, plecați pentru că vă linșează! Voi acolo ați mâncat caviar, iar noi, salam cu soia. Mi s-a părut înfiorător! Eu nu mi-am mai recunoscut țara. Șapte ani nu am mai venit în România, " povestește Irina Bossy- Ghica.

S-a luptat pentru aderarea României la UE

Nu a renunțat însă la România și la ideea de a putea face ceva pentru țara ei. Poate un moment de cotitură care a motivat-o și mai mult a fost întâlnirea cu Emil Constantinescu, președintele în funcție atunci, eveniment care a avut loc la Ambasada României la Paris. "L-am auzit spunând o frază, care mi-a rămas  și acum în memorie. Nu există român din România și român din exil." Cu această convingere în suflet, Bossy- Ghica intră, încă din anul 2004,  în lupta pentru aderarea României la Uniunea Europeană. A fost numită consilier de cooperare la Ambasada Franţei la Bucureşti, pentru a coordona cooperarea între Franţa şi România în vederea aderării acesteia la Uniunea Europeană.

"Simțeam atunci că în țară era o dorință să ne aliniem valorilor europene, apoi m-am dezamăgit..."

Trebuie să învățăm despre eleganța discretă

A realizat atunci că orice noțiune a esteticului și frumosului fusese ștearsă complet de comunism și că, daca va dori să aibă succes cu adevărat în lupta ei de a salva ceea ce se mai poate din valorile lăsate de cele două mari familii de nobili, Ghica și Cantacuzino, va trebui să lupte într-un fel cu mentalitatea oamenilor.

"Totul, toate casele sunt năvălite de urâtul comunismului. Îmi aduc aminte de o frază rostită de Ion Ghica în 1860 și care, iată, cât de valabilă este și acum. Se distrug și se demolează case, biserici de parcă am vrea să ne ștergem urma, să nu mai avem nicio istorie. (...) trebuie făcută o educație, trebuie să înțelegem cu toții că ceea ce este al meu nu este și al nostru, trebuie să învățăm să fim respectuoși față de ceilalți, trebuie să învățăm despre eleganța discretă. Trebuie să conștientizăm că doar dacă ne gândim la interesul nostru general și nu particular, doar așa România va prospera. (...) francezii care lucrează în administrația publică sunt mândri că pot servi Franța, că pot contribui cu știința lor," spune Irina Bossy- Ghica.

Ruina Micului Trianon, consolidată

Cât despre ruinele palatului Cantacuzino de la Florești, fundația condusă de strănepoata Nabanului a luat o decizie. Nu va fi refăcut complet și asta pentru că ar fi nevoie de o construție nouă care să respecte planurile arhitectului, iar această intervenție masivă ar știrbi din farmecul ruinei.

"Nu ar fi o idée bună să-l refacem de la zero. Nu avem resurse să consolidăm această ruină care este de fapt o mărturie vie, o pagină din istoria României. Am decis să-i lăsăm farmecul pe care îl are ea însăși."

Deja lucrările de consolidare ale ruinelor Micului Trianon de la Florești au început, iar o parte din ceea ce a mai rămas din Palat este  înconjurată de schele. Pentru ca acest domeniu să fie cât mai bine pus în valoare, fundația condusă de Irina Bossy – Ghica organizează în fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, acel eveniment hipic internațional, care a devenit deja evenimentul monden care atrage din ce în ce mai mulți participanți și asta pentru că aici se învață, în doar câteva zile, ce înseamnă acea eleganță discretă pe care bine ar fi să nu o mai ignorăm. 

Important de precizat este faptul că în spatele acestui spectacol de înaltă clasă stă o adevărată echipă, coordonată în țară de Mihnea Vîrgolici, un mare iubitor de cai ce și-a pus la dispoziție experiența pentru a contribui la salvarea monumentului de la Florești. Membrii fundației Irina Bossy – Ghica au acum un singur țel, găsirea unor idei pentru valorificarea domeniului Cantacuzino, singura modalitate prin care se pot strânge fondurile necesare reabilitării a ceea ce a mai rămas în urma Nababului.

karpatia1

karpatia2

karpatia3

karpatia4

karpatia5

karpatia6

karpatia7

karpatia8

karpatia9