Vara asta este despre tine - AFI Palace Ploiesti

badea cartan

Badea Cârțan, cel mai cunoscut țăran român, a sfârșit dramatic în Prahova, surprins de viscol în munți, în timp ce transporta ilegal cărți în limba română.

 

Gheorghe Cârțan, țăranul intrat în istorie pentru drumul făcut pe jos până la Roma şi pentru cărţile cărate în desagi şi împărţite românilor din Ardeal, este înmormântat în Prahova, la Sinaia. A fost ultima sa dorință, aceea de a muri pe pământ liber românesc.

Badea Cârțan s-a născut la data de 24 ianuarie 1849 în comuna Cârțișoara, la Sibiu. Surprinzător pentru cel care avea să rămână cunoscut în istorie drept „ţăranul-cărturar”, acesta a învățat să citească abia la 16 ani. Printre localnicii din Sibiu circulă și acum legenda care i-a deșteptat tânărului fiu de cioban iubirea față de neamul românesc. Aflat împreună cu părintele său și cu turma de oi pe crestele munților, într-o zi senină de vară, acesta și-a întrebat tatăl ce se afla dincolo de crestele munților. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe copil care i-a replicat:  „Cine a mai văzut graniţă prin mijlocul ţării? Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?”

 

După ce a învățat să citească în ciobănie, în anul 1877, acesta și-a pus turma de oi la dispoziția Armatei Române și s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență.

Călătorii la Roma, Paris și Ierusalim

Se întoace apoi în satul natal şi la turma de oi, continuă să citească şi, din cărţile de istorie, află despre faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul. Plin de admiraţie, porneşte pe jos, până la statuia legendarului domnitor.  

A călătorit apoi, pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii și latinității poporului român. Acest lucru i-a impresionat profund pe italieni, care au titrat în toate ziarele vremii, pe prima pagină: „Un dac a coborât de pe columnă”.  În 1879 a ajuns la Paris şi câţiva ani mai târziu la Ierusalim.

Transport ilega de cărți

Badea Cârțan vorbea câteva limbi străine şi a luptat alături de reprezentanţii Școlii Ardelene pentru drepturile românilor transilvăneni. Nu a fost căsătorit niciodată și şi-a dedicat întreaga viaţă răspândirii culturii româneşti.

Însetat de cunoaștere, nu numai că și-a procurat cărți din România, dar a și răspândit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei circa 200.000 de volume. 

Simţind pericolul cărţilor de propagandă naţională pe care Badea Cârţan le trecea Carpaţii şi le răspândea românilor din Ardeal, autoritățile maghiare au dat dispoziţie de confiscare a lor. Câteva mii de volume, gazete, reviste, publicaţii în limba română aduse cu trudă în spate pe potecile ascunse ale Carpaților, au fost ridicate din Cârțișoara, iar Badea Cârţan, închis în temniţă pentru „uzurpare a statului maghiar“.

Abia după 6 luni, prin intervenţia personală a regelui Carol I către Franz Iosif, împăratul Austro-Ungariei, Badea Cârţan a fost graţiat şi eliberat din temniţă. 

A murit la Poiana Ţapului

Badea Cârțan nu a reușit să-și vadă împlinită cea mai mare dorință, unirea neamului românesc. S-a stins cu 7 ani mai devreme de Marea Unire, în 1911, când Transilvania era încă sub ocupaţie austro-ungară.

În una din multele sale călătorii, Badea Cârțan a fost prins de viscol pe crestele Carpaţilor, cu desagii de cărţi de care nu se îndura să se despartă. S-a îmbolnăvit grav și, simţindu-şi sfârşitul aproape, își exprimă dorinţa de a muri pe pământ liber românesc.

Doamna Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care îl cunoştea şi îi aprecia spiritul patriotic i-a oferit o cameră în castelul său de la Poiana Ţapului, unde Badea Cârţan îşi petrece ultimele sale zile și moare, pe 7 august 1911.

Trupul neînsufleţit a fost transportat la morga spitalului din Sinaia, de unde, îmbrăcat într-un costum mocănesc a fost depus la capela spitalului. Înmormântarea a avut loc în ziua de 10 august, în cimitirul oraşului Sinaia, în prezența a numeroase autorități și a unui public numeros. Pe crucea mormântului său se pot citi cuvintele: „Aici doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”.