mocanita 1

Doar bătrânii din zona Măneciu își mai aduc aminte de traseul mocăniței care transporta lemn și localnici. Din păcate, spre deosebire de mocănița din Maramureș care transportă anual zeci de mii de turiști, cea din Prahova a dispărut complet, iar autoritățile locale și județene ignoră un potențial turistic uriaș.

Zona Măneciu, din Prahova, este cunoscută încă de acum 100 de ani, pentru exploatarea lemnului, care se găsea din belșug pe munții din zonă.

Fabrici de prelucrarea lemnului încă mai sunt la Măneciu, semn că tradiția a mers mai departe. Istoria însă a acelor începuturi o mai știu doar bătrânii. Un potential turistic imens, axat pe această istorie, ar trebui valorificat de autorități. Și nu vorbim aici doar despre istoria fabricilor de cherestea apărute acum un secol, ci și la existența singurei mocănițe din județ, din care însă au mai rămas doar câteva bucăți ale șinelor înguste.

Și asta în timp ce în Maramureș, mocănițele au fost păstrate, restaurate liniile, iar acum se fac bani grei din plimbatul turiștilor pe trasee scurte, cu vagoanele mocăniței. 

Localnicii bătrâni sunt singurii care îți mai pot arăta la Măneciu urmele mocăniței construite la 1913. Era mijlocul de transport pentru cheresteaua care se producea în localitate.

Traseul mocăniței care deservea Valea Superioară a Teleajenului trecea pe lângă lacul Măneciu, pe drumul forestier de pe brațul Teleajenului. Apariția mocăniței a fost determinată de înființarea în 1913 a societății forestiere Drajna, care se ocupa cu exploatarea lemnului pe raza localității Măneciu. Fabrica a fost construită cu specialiști aduși din Italia și Germania. Pentru că producția era mare, în paralel au fost construite funiculare fixe, pe văile abrupte, pe trasee greu accesibile și cu piciorul. Așa se reușea transportul lemnului până în bazinul Siriului. 

În timpul Primului Război Mondial, nemții au contribuit decisiv la dezvoltarea transportului feroviar pe Valea Teleajenului. A fost finalizată linia ferată care lega Văleniul de Munte de Măneciu, iar apoi calea ferată îngustă, destinată mocăniței, a fost și ea prelungită până la Cheia. Până acum ceva timp încă se mai vedeau, pe puținele resturi de șină ale mocăniței, care au rezistat trecerii timpului, numele producătorului :”Krupp”. Semn că extinderea rețelei de transport a mocăniței a fost făcută de nemți chiar cu materiale produse în celebrele uzine Krupp.

Traseul mocăniţei începea din curtea societății forestiere Drajna SA. De aici  porneau două trasee, unul mergea pe lângă Teleajen, iar celalalt pe lângă Telejenel. Traseul de pe Telejenel ajungea chiar până în satul Vama Buzăului din judeţul Braşov. Traseul de pe Teleajen ajungea până în Valea Berii, iar punctul terminus al liniei se afla în faţa cabanei părăsite din spatele actualei fabrici de îmbuteliat apă plată Keya.

După război, mocănița a fost folosită o perioadă, nu doar pentru transportul lemnului, ci și al localnicilor, care scuteau astfel zeci de kilometri de mers pe jos prin pădure, sau pe teren accidentat.

Din păcate, în anii 70, mocănița de pe Valea Teleajenului a dispărut, odată cu înundațiile devastatoare înregistrate în acel an.

Galerie FOTO Mocănița

trenulet Maneciu

mocanita2

 

Articole asemănătoare
Economic
  • Joi, 25 Mai 2017
  • De Observatorul Prahovean

Licitații CONSTRUCȚII DRUMURI ȘI PODURI

De la inceputul anului 2017, LICITATIA.RO  a monitorizat 1131 de licitatii din domeniul CONSTRUCTII DRUMURI SI PODURI si 51 de licitatie pentru INFRASTRUCTURA. Pe judetul Prahova au fost monitorizat 46...