tramvai cu cai

La începutul secolului XX, Primăria Ploiești a luat în calcul introducerea unei linii de tramvai pe ruta Gara de Sud-Centru. Investiția s-a dovedit foarte scumpă și nerentabilă, iar tramvaiul apare în Ploiești abia în 1987.

În secolul al XX-lea, după modelul marilor orașe din Europa, municipalitățile din România au început să organizeze servicii de transport public de călători care să faciliteze nu doar transportul interurban, pe distanțe lungi, ci și cel interurban.

La 1911, potrivit unei statistici a Primăriei Ploiești, citată în monografia orașului, în oraș existau 155 de birje cu doi cai și 106 trăsuri de lux, un număr destul de mare pentru respectiva epocă. Ploieștiul era, însă, un centru urban în plină dezvoltare generată de industria extragerii și prelucrării țițeiului.

În aceste condiții, era nevoie de un transport public rapid în interiorul orașului, la costuri mai reduse față de cel cu trăsura. Primii pași pentru transportul public modern din Ploiești sunt făcuți în 1910, când administrația locală concesionează către societatea Leonida din București cel mai solicitat traseu din oraș, pe ruta Centru-Gară. Două autobuze marca FIAT, cu o capacitate de 24 de persoane, circulau de la ora 7 dimineața, prin curse regulate la fiecare jumătate de oră. Societatea Leonida a deținut acest traseu până la începutul Primului Război Mondial.

Proiectul tramvaiului, susținut de Electrica

Este contextul în care s-a pus pentru prima dată problema introducerii în Ploiești a tramvaiului, prezent deja în câteva mari orașe din țară. Inițiativa era susținută de către Societatea Anonimă Electrica care propune, în 1911, realizarea unei linii de tramvai care să unească traseul Gara de Sud – Centru, idee reluată apoi, din 1921 până în 1926, când a fost întocmit un studiu de fezabilitate pentru o linie de tramvai care să unească, de această dată, punctele Ploiești Sud – Ploiești Nord.

Între Primărie și Electrica s-au desfășurat intense negocieri, iar Electrica a propus o linie de 4 km, pe care tramvaiele să circule cu o viteză de 12 km/oră, iar linia să fie deservită de 34 de angajați. Conform devizului, se aprecia că pot fi transportați 1,5 milioane de călători anual. Costul investiției era de 819.000 de lei-aur, o sumă enormă, durata de amortizare a cheltuielilor fiind de 35 de ani. Un leu-aur echivala, la 1900, cu un franc francez, fiind una dintre cele mai bine cotate monede ale Europei.

Proiectul nu s-a materializat, deoarece tramvaiul ar fi dus la tarife atât de ridicate încât exploatarea ar fi devenit nerentabilă, potrivit „Marii Cărți a Ploieștilor“.

Tramvaiul, aprobat abia în 1985

Eșuarea proiectului de introducere a tramvaiului a făcut ca transportul cu birja să rămână favoritul ploieștenilor încă mult timp. În 1934, Primăria Ploiești a organizat pentru prima dată un serviciu propriu de transport public, cu autobuze cumpărate de administrația locală. Tramvaiul apare în oraș abia după 1985, după ce statul comunist aprobă proiectul, discuțiile începând în 1974. Lucrările au demarat în 1985 și s-au încheiat în 1989, primul tronson fiind inaugurat în decembrie 1987, pe traseul Gara de Sud-Spitalul Județean, actualul traseu 101.

FOTO – Tramvai tras de cai, în decembrie 1872, la București. Începuturile tramvaiului în România sunt și mai vechi, în 1867, la Timișoara (Sursa foto: ccib.ro)