Accidentul de pe centura Ploieștiului putea fi evitat dacă în Ploiești ar fi funcționat, așa cum este normal și legal, autogări. În orașe civilizate, cum este Brașovul de exemplu, dispecerii din autogări verifică în timp real dacă transportatorii folosesc microbuzele sau autobuzele cu care au câștigat licitația, dacă respectă orarul și traseele sau dacă pleacă din stație cu mai mulți călători decât locurile prevăzute în talonul mașinii. În accidentul de la Ploiești, autobuzul morții nu trebuia să facă acea cursă Mănești-Ploiești în care cinci oameni au decedat și alți 28 au fost răniți. Dar cum nu există autogări, cine să-i controleze pe transportatori?

Declarația unui oficial la scurt timp după producerea tragediei de pe centura de vest a Ploieștiului, peste care s-a trecut mult prea repede, scoate la iveală incapacitatea autorităților locale și județene de a gestiona problema transportului de persoane din Prahova. "In urma verificarilor efectuate de institutia noastra, am descoperit faptul ca traseul respectiv era licentiat, insa nu pe acest traseu. Numarul de inmatriculare al autobuzului figura ca fiind licentiat pentru transport de persoane pe drumurile judetene, insa nu pe aceasta ruta. Patronul firmei de transport avea licenta pentru traseul respectiv insa pentru alte doua autobuze. Consiliul Judetean a notificat transportatorii asupra obligativitatii respectarii acestor licente si, automat, a parcurgerii rutelor pentru care au fost autorizati", a declarat Bogdan Toader, preşedintele interimar al CJ Prahova, citat de ph-online.ro. (detalii AICI)

Așadar, autobuzul morții nu trebuia să se afle pe traseul Mănești-Ploiești în dimineața fatidică de 5 februarie. Cine ar fi trebuit să împiedice acest lucru? Consiliul Județean Prahova, prin serviciul public de transport județean, Poliția Rutieră, ARR și, nu în ultimul rând ISCTR. Dar despre (in)activitatea acestor instituții, precum și afacerile derulate, culmea, de angajații lor fix în domeniul transporturilor de persoane vom face dezvăluiri în curând.

Revenind la fondul problemei, Ploieștiul este singurul mare oraș din țară unde funcționează doar o autogară și aceea în condiții improprii, cea de la Sud, deși zilnic fac naveta aproximativ 30.000 de persoane, mulți fiind elevi.

Aceștia sunt obligați să aștepte autobuzele sau microbuzele firmelor de transport ai căror patroni au prosperat dintotdeauna în frig sau ploaie, fără să aibă la dispoziție măcar o toaletă ecologică, pe platforme improvizate ilegal la Gara de Vest, în spatele restaurantului Mc Donald s Nord, Podul Înalt sau Găgeni. 

La orele de vârf, călătorii sunt înghesuiți precum animalele, în mijloace de transport vechi, cu milioane de km la bord, fără sisteme de ventilație sau încălzire, condiții decente pentru 2016. Așa cum un cititor reclama AICI, firmele de transport licitează cu autobuze sau microbuze noi, dotate cu aer condiționat, pe care le înlocuiesc ulterior pe traseu cu jafuri care nu ar trece ITP-ul dacă acesta ar fi făcut pe bune.

Dacă navetiștii ar fi avut la dispoziție autogări nu era rezolvată doar problema confortului, ci și a siguranței lor. Asta deoarece legislația obligă transportatorii să declare dispecerului orarul, traseul, numărul de înmatriculare al mașinii care pleacă în cursă. La Ploiești există doar niște personaje dubioase, care urlă la călători în ce microbuze să se urce, asemenea ciobanilor care își fluieră turma.
Va continua.

FOTO Observatorulph.ro a monitorizat timp de o jumătate de an spațiile din Ploiești unde oamenii așteaptă microbuzele spre casă în ploaie, în soare, la 40 de grade sau în zăpadă, la -15 grade.