Jurnalistul Claudius Dociu a publicat pe Facebook un text excelent despre dezbaterea publică ce a fost convocată la mișto sâmbăta trecutp de conducerea Primăriei Ploiești în vederea adoptării bugetului orașului pe 2016.

Olelei, mă, fraților, mă uit si mă minunez, auzi? Ăștia nu sunt normali, auzi la mine, ăștia sunt ca ăia, mă, ăia din Sadova, mă, Leana si Costel, bată-i norocu’ să-i bată, că în cap sunt bătuți deja.

Auzi, tu, vere, să anunțe ei ditamai orașu’, mare, mă, mare, că peste câteva ceasuri, peste câteva ceasuri, discută ei, auzi, bugetu’ pe anu’ ăsta. Asta miroase urât, vere, miroase așa, ca putina aia de-am vrut să i-o ducem lu’ nașu’ Pandele și peste noapte, când l-au trecut nevoile pe nărodul ala de Sucă, a încurcat-o cu oala de noapte.. . Așa urât miroase, mă, că degeaba pusei cârligul la nas, tot a praf în ochi miroase, mă, tot a praf in ochi!

Păi cum să chemi, tu, mă, auzi, să chemi tu lumea, care unu’ mai are treabă acolo, unu’ dincolo, că lumea asta mai are și trebă, mă, nu stă să se plimbe prin China când dă iarna peste noi, mă-nțelegi , cum să pui tu dezbaterea, mă, așa, tam-nesam, doar de dragu’ să zici că te-ai consultat cu lumea, ai? Cum s-ar zice, mă-nțelegi, să poată dupa aia să-ți scoată ochii, că te-a întrebatără, da’ dacă tu n-ai zis nimic, rabdă și plătește, na!

Da’ io zic că ăștia ne cred mai nărozi decât suntem mă, auzi, așa ne cred ăștia. Acu’, când mă uit la ei, înțeleg și de ce, că omu’ nătâng, mă, nu crede ca e vrunu’ mai deștept ca el, înțelegi? Că mi-a zis mie Veta, mă, că așa era și pe vremea când era ăla bătârn’ flăcău, așa era și atunci, prostu’ satului se credea buricu’ pământului, mă, și nimeni nu-l contrazicea, că e o vorbă, mă, vorbă din ăi bătârni, să nu te pui cu prostu’, că n-ai sorți de izbândă. Da’ tot veche e și vorba aia, cu fiecare pasăre,vere, pe limba ei piere, mă… Și auzi, mi se pare mie că ăștia și-au înghiți limba, și-au înghițit limba, nu alta, că toate, fraților, toate le fac pe mutește mă, stii, așa, hoțește le fac ăștia, mă!

Numai că io zic așa, oameni buni, ăsta e semn bun, e semn bun, că înseamnă că a dat strechea în ei, mă, a dat strechea-n ei și asta e bine, vere, că-nseamnă că mult n-o mai fi. Da’ greu’, vere, să știi că abia de acu’ începe, că nărozii ăștia numai încurcături au făcut, de nici ăi mai dăștepți oameni, nici ăi mai dăștepti nu le rezolvă cu una cu două. Acum, noi să fim sănătoși și cu răbdare, cu răbdare, faților, c-om scoate-o noi la capăt și de data asta, da’ să nu vă bazați pe ăilalți, că dacă noi nu facem nimic, n-o veni altu’ să ne bage nouă în traistă ce ne-o da Ăl de Sus. Că nici Ăl de Sus, fraților, nici măcar El, nu îți bagă în desagă, îți dă El, da’ de băgat, tot tu trebuie să bagi. Așa că bagă tu cu grijă votu’ ăla când o să vină vremea și să vezi cum scăpăm noi de nepricopsiții aștia, una-două, uite-așa scăpăm noi de ei! Așa să ne ajute Ăl de Sus!