jafuri armata rusa

Întoarcerea armelor împotriva germanilor, la 23 august 1944, a fost urmată, la Ploiești, de numeroase abuzuri, jafuri și violențe ale „aliaților“ din Armata Roșie

La 23 august 1944, printr-o lovitură de stat, Regele Mihai a cerut arestarea lui Ion Antonescu, încetarea imediată a alianței cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și colaborare militară cu Uniunea Sovietică.

Actul a însemnat, pentru Ploiești, desfășurarea unor operațiuni militare care s-au întins între 23 august și 1 septembrie 1944, soldate cu înfrângerea trupelor germane concentrate masiv în regiunea petroliferă a orașului. Primii militari sovietici au ajuns la Ploiești la 29 august 1944, când trupele române dețineau deja controlul asupra zonei. „Rolul acestora nu a avut caracterul eliberator pretins ulterior, iar comportamentul acestora față de autorități și populația civilă a fost nu al unei armate aliate, ci al unei armate de invazie care ocupă un teritoriu ostil“, se arată în monografia orașului Ploiești.

Astfel, deși au fost întâmpinați pașnic de ploieșteni, rușii „au săvârșit numeroase abuzuri, fărădelegi, au ignorat și alungat autoritățile locale, au profanat biserici și mănăstiri, au spart și devastat ferme agricole, crame, magazii, depozite, locuințe și localuri publice„ fapte consemnate în documentele Serviciului Special de Informații și ale Marelui Stat Major.

Viața tuturor prahovenilor și a autorităților a fost bulversată de prezența militară sovietică, iar industria, agricultura, transportul, comerțul și comunicațiile au fost marcate de numeroase abuzuri și ilegalități.

Comandamentul militar sovietic a cerut ca Prefectura Prahova să îi pună la dispoziție 1400 de lucrători, cu vârste între 18 și 45 de ani, pentru a fi folosiți la montarea ecartamentului lărgit la calea ferată ce venea din URSS până la stația Ploiești și pentru instalarea unei conducte de transport petrol și produse petroliere de la rafinăriile din oraș către URSS. Urmarea a fost că până la începutul anului 1945, mii de locuitori din Ploiești și din localitățile de pe o rază de 25 km au executat muncă obligatorie, timp de 5 zile, în folosul rușilor.

Furturi însemnate de opere de artă din Ploiești

Chiar dacă grosul trupelor sovietice a plecat din Ploiești spre sfârșitul anului 1944, atmosfera din oraș a rămas una întunecată. Militarii rămași au fost încartiruiți în 11 școli, o cazarmă și 263 de locuințe particulare, iar aproape toate alimentele din oraș, în mare penurie după anii de război, erau livrate trupelor de ocupație. Doar pentru cazarea rușilor, autoritățile prahovene au cheltuit peste 26 de milioane de lei în 1945.

De asemenea, printr-o interpretare abuzivă a Convenției de Armistițiu, rușii au preluat abuziv și au transportat în URSS bunuri culturale din oraș, în special de la persoanele particulare. Potrivit monografiei orașului Ploiești, din locuința industriașului Traian Popescu, de exemplu, militarii cazați aici au plecat cu toate mobilele, unele de mare valoare artistică. Din locuințele familiei Gerota au luat o colecție de 30 de tablouri semnate Pătrașcu, Tonitza, Sava Henția, 80 de stampe japoneze originale, 10 icoane cu ferecătură de argint etc. Același lucru s-a întâmplat în toate localitățile județului.

Un oraș stors de toate resursele

Cum războiul continua în Vest, cererile tot mai mari de produse petroliere, bunuri industriale și alimente se făceau tot cu sacrificiul ploieștenilor, obosiți după anii lungi de război. „La sfârșitul celui mai mare conflict militar al secolului al XX-lea, Ploieștiul era un oraș plin de rănile războiului: străzi sparte de craterele bombelor din 1943 și 1944 ale americanilor, mii de case distruse, incendiate și avariate, rețele de apă, gaze și lumină deteriorate, multe trupe sovietice de ocupație prezente. Rafinăriile se refăceau greu și numai parțial din cauza lipsei accentuate de utilaj și piese de schimb. Orașul era ars, prădat, bombardat și pustiit“, era tabloul sumbru al Ploieștiului în 1945.

Au fost necesari mulți ani de muncă și alte sacrificii pentru reconstrucție și readucerea Ploieștiului pe linia de plutire.