În cursul anului 2015 au fost sesizate la nivelul BCCO-Ploiești-SCFTSB 169 de cazuri de plasări monedă falsă. Trendul este ascendent comparativ cu anii precedenți 2014 și 2013 când au fost înregistrate 157, respectiv 48 de plasări.

În cursul anului 2015 au fost sesizate la nivelul BCCO-Ploiești-SCFTSB 169 de cazuri de plasări monedă falsă. Trendul este ascendent comparativ cu anii precedenți 2014 și 2013 când au fost înregistrate 157, respectiv 48 de plasări.

Dacă în anul 2013 cazurile nu puteau fi încadrate într-un fenomen, fiind vorba de puține sesizări, începând cu 2014 lucrurile au luat amploare, iar trendul s-a menținut și în 2015. Bancnota de 100 de lei rămâne cea mai contrafăcută cu o pondere de 75%. Preferința infractorilor către această banconată este oarecum justificată dacă ținem cont că producția lor punerea pe piață a biletelor asigură un profit imediat și suficient, care este coroborat de o atenție superficială din partea persoanei căreia îi este înmânată contrafacerea. 

Chiar dacă au fost mai puține sesizări cu privire la bancnotele de 50 de lei, motivele pentru care infractorii aleg să falsifice și această se încadrează în aceleași precizate mai sus.

Cu toate astea însă cele mai puține falsificate bancnote rămân cele de 200 și 500 de lei, cu o pondere de aproximativ 3% din totalul de bani falși puși în circulație.

În anii trecuți au existat cazuri grosolane de reproducere ale diferitelor bancnote autohtone care au existat pe piață un timp foarte scurt, tocmai datorită modalității improprii în care acestea au fost realizate.

Locurile alese de plasatori sunt de regulă magazinele centrale aglomerate, supermarketurile, târgurile, fie societățile comerciale situate în cartierele marginașe  sau mediul rural, unde comercianții nu au cunoștiință de elementele de siguranță.

Potrivit informațiilor noastre în ultima perioadă există un trend ascendent în ceea ce privește perfecționarea calității produsului finit, ținând cont de faptul că bancnotele actuale sunt reproduse pe suport de polymer. Un exemplul care să suțină informația de mai sus o reprezintă cazurile mediatizate de presă cu privire la bancnota de 10 lei. În semestrul al doilea al anului 2015 au fost înregistrate șapte cazuri de plasări din această cupiură.

Pentru a recunoaște bancnotele false trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

  • acestea sunt tipărite pe hârtie obișnuită (mai groasă, mai subțire sau cerată pentru bancnotă din polymer), sau pe plastic (mai gros sau mai subțire);
  • fereastră transparentă nu este realizată, sau este aplicată prin lipirea unui material plastic;
  • culorile sunt șterse;
  • nu există cerneală de culoare schimbătoare.

În cazul monedelor falsificate euro se pot observa următoarele elemente:

  • este folosită o hârtie comercială;
  • imprimarea în relief lipsește;
  • filigranul și firul de siguranță sunt imitate;
  • nu se realizează elementul de suprapunere;
  • holograma este imitată;
  • nu este prezentă cerneala fluoroscentă specifică.

Trebuie să țineți cont de faptul că în ultima perioadă au existat plasări ale unor bancnote autohtone realizate pe suport de plastic, de o calitate bună, care pune posesorul în dificultate referitor la identificarea acestora. În aceste situații posesorul unei bancnote care are suspiciune cu privire la autetincitatea ei este îndrumat fie să apeleze la ajutorul unui lucrător bancar, fie să compare biletul din cupiură cu altul de aceiași valoare.

Ținem să atragem atenția asupra bancnotelor de 10 lei autentice existente pe piață în ambele emisiuni din 2005 respectiv 2008 care pot crea suspiciuni prin diferențele existente la fereastra transparentă. Emisiunea din 2005 prezentând un penel alb, iar cea din 2008 trei peneluri (două aurii și unul alb). În ambele variante acestea au putere circulatorie

 

Articole asemănătoare